28 iulie 2014

Carte de Valeriu Butulescu în limba esperanto

Amploarea internaţională a aforismelor lui Valeriu Butulescu ne oferă noi surprize. Ele au atras atenţia şi vorbitorilor de esperanto. Un consistent colectiv de traducători, alcătuit din Al. Alb, Dinu Constantin, Per. Aminceanu, At. Samarineanu, Nic. Negru, R. Roşu, coordonat de M. Verov şi T. Xeanu a elaborat, dezinteresat, cu dăruire şi migală, sub consultanţa unor specialişti străini, ediţia în limba esperanto a volumului „Fragmentarium”, care conţine 1500 din cele aproape 4000 de aforisme publicate de-a lungul timpului de Valeriu Butulescu. Multe aforisme şi date privitoare la autor sunt preluate de pe www.citatepedia.ro, aspect menţionat de realizatorii cărţii.

Este prima ediţie în care aforismele autorului sunt grupate tematic: Vivo kaj morto (Viaţă şi moarte), Konsiloj por aliaj (Sfaturi pentru alţii), Virinajoj (Femeieşti), Historiajoj (De-ale istoriei), Rumanajoj (Românisme), Natureroj (Din natură), Mitologiajoj kaj religiajoj (Mitologie şi religie), El planta mondo (Din lumea vegetală), Artajoj (Arte), Bestoj kaj homoj (Animale şi oameni), Politikajoj (Politice), Preskau-vortaro (Pseudo-dicţionar), Pri mi mem (Despre mine însumi), Kalejdoskopo (Constatări), El aliaj volumoj (Din alte volume).

Volumul a apărut deja în ediţie electronică, sub egida editurii ASERS PUBLISHING în versiune bilingvă, româno–esperanto, fiind deja prezentat la Conferinţa Internaţională ESIEK, manifestare culturală de prim rang a esperantiştilor europeni, organizată anul acesta în România, la Braşov, în perioada 19-25 iulie. Tema conferinţei: „La mar en literaturo kaj muziko” („Marea în literatură şi muzică”). În curând, sub îngrijirea aceleiaşi edituri va vedea lumina tiparului şi ediţia pe hârtie a acestei cărţi. Volumul va fi lansat la Cluj-Napoca, la următoarea întâlnire a esperantiştilor europeni.

Esperanto este cea mai răspândită limbă internaţională auxiliară, ale cărei baze au fost puse în 1887 de către Ludwik Zamenhof. A fost gândită ca o limbă simplă, neutră care, fără a înlocui limbile naţionale, să permită comunicarea oamenilor de pretutindeni. Deşi este vorbită doar de cca. trei milioane de oameni, răspândiţi în întreaga lume, esperanto se bucură de o largă recunoaştere, fiind subiectul a două rezoluţii UNESCO, beneficiind de susţinerea unor importante personalităţi din viaţa publică. Limba esperanto se foloseşte în călătorii, întâlniri internaţionale, discuţii ştiinţifice, literatură originală, traduceri. Lexicul ei provine din limbile occidentale, sintaxa şi morfologia e specifică limbilor slave. Morfemele nu se modifică, permiţând alcătuirea de numeroase combinaţii, amintind de limbile analitice, în categoria cărora intră chineza.

Întrebat cum receptează această nouă traducere, Valeriu Butulescu a declarat: „Sunt plăcut surprins de interesul manifestat de esperantişti faţă de aforismele mele. Ţin să le mulţumesc pentru efortul depus, pentru traducerea şi structurarea cărţii. Mă bucur că aceste aforisme pot să zboare şi pe această cale, spre inimile şi minţile cititorilor de pretutindeni.”