7 noiembrie 2019

24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971

Institutul Prezentului și Muzeul Național de Artă al României anunță deschiderea expoziției „24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971”, joi, 7 noiembrie 2019, de la ora 18:00. Expoziția este găzduită în aripa Galeriei Naționale a Muzeului Național de Artă al României, cu acces din Calea Victoriei 49–53, și este deschisă publicului în perioada 7 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020, putând fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00–18:00. Participă artiștii Peter Jacobi, Constantin Flondor, Doru Tulcan, Vladimir Șetran, precum și Richard Demarco și Terry Ann Newman din partea Arhivei Demarco din Edinburgh. Deschiderea publică include performance-ul „Geneză” de Miriam Răducanu, interpretat de Mădălina Dan, la ora 18:30.



Expoziția include 115 lucrări ale unor nume reper din artele românești în perioada 1969-1971, precum și zeci de documente de arhivă (programe, afișe, fotografii) care arată anvergura internațională a scenei culturale românești la acel moment. În expoziția „24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971” sunt expuse lucrări de Horia Bernea, Ion Bitzan, Liviu Ciulei, Radu Dragomirescu, Șerban Epure, Pavel Ilie, Ritzi Jacobi, Peter Jacobi, Ovidiu Maitec, Paul Neagu, Miriam Răducanu, Diet Sayler, Radu Stoica, Vladimir Șetran și ale Grupului Sigma.

Alina Șerban, istoric de artă și curator la Institutul Prezentului, spune:

Prin expoziția „24 de argumente”, Institutul Prezentului revizitează o perioadă din istoria artei vizuale și performative românești, din anii 1960 și 1970. Este un demers curajos, deoarece vorbim de o expoziție care recuperează pentru publicul românesc o serie de aspecte uitate sau mai puțin cunoscute din istoria artei recente, în mod special pentru noile generații. Punctul de plecare l-a constituit cercetarea pe care am realizat-o în arhivele galeriei Richard Demarco, din Edinburgh, unde am parcurs materiale ce reconstituie aspecte relevante ale prezenței unor artiști români în evenimente importante din Marea Britanie. Am articulat aceste descoperiri într-o expoziție care să restituie publicului o verigă necesară pentru a înțelege fenomenul artistic contemporan din România.

Galeria „Richard Demarco” din Edinburgh a organizat în anul 1967 prima expoziție dedicată artei din regiunea Europei de Est, materializând interesul promotorului de artă scoțian Richard Demarco pentru stabilirea unui dialog cu toate scenele artistice europene, inclusiv cele din blocul socialist. Profitând de relativa deschidere politică a acelor ani, Richard Demarco întreprinde prima sa vizită în România în septembrie 1968, descoperind experiențele neo-avangardei artistice românești.

O primă expoziție românească a fost 4 artiști români (Ion Bitzan, Ritzi Jacobi, Peter Jacobi, Paul Neagu) adusă la Edinburgh în 1969 la Galeria Demarco, de la Bauzentrum Hamburg. Apoi, în cadrul Festivalului de la Edinburgh din 1971, Richard Demarco a mijlocit organizarea expoziției Romanian Art Today, care includea, pe lângă plastică, și evenimente cu cele mai noi explorări în teatrul, poezia și dansul contemporan românesc.

Alina Șerban adaugă:

Întâlnirea dintre arta românească și Galeria „Richard Demarco” a fost scurtă, dar intensă. Cercetarea arhivelor galeriei ne-a permis o analiză mai amplă a fenomenului artistic românesc, a căutărilor, intereselor și de posibilităților apărute în plan instituțional în acei ani, ca urmare a schimbărilor de direcție în politica externă a României. Am descoperit aici elemente dintr-o micro-istorie care surprinde schimbările de paradigmă și tendințele din artele românești de după 1965, care schițează raporturile dezvoltate în plan local între noile practici artistice și arta socialistă (oficială) a vremii. Nu în ultimul rând, reperele acestui schimb cultural ne ajută să înțelegem mai bine cum se poziționa arta românească din acei ani în comparație cu manifestări similare în plan regional și internațional.

Titlul expoziției se inspiră din titlul poemului „24 de argumente” (1984), semnat de Paul Neagu, un artist reprezentativ pentru perioada vizată și bine cunoscut atât în Marea Britanie, unde a emigrat în 1970, cât și la nivel internațional. Vizitatorul descoperă o ilustrare a experiențelor artistice ale acelor ani, cu referiri la contextul instituțional al vremii și la cel individual, la condițiile locale și dialogurile globale, pornind de la o serie de lucrări concepute în această perioadă de artiștii prezentați în expoziție.

Expoziția „24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971” oferă vizitatorului posibilitatea de a descoperi traiectoriile individuale ale artiștilor, de a urmări diversitatea de medii abordate și de a înțelege semnificațiile acestui moment în istoria artei locale.

Ștefania Ferchedău, cercetător și director artistic la Institutul Prezentului, declară:

Dincolo de varietatea mediilor, a tradițiilor și a reperelor care au modelat arta acestor personalități, a conexiunilor incidentale care s-au produs ca urmare a vizitei lui Demarco în România, expoziția de față nu se oprește asupra legăturilor și traseelor biografice, ci mai degrabă cercetează existența unui spirit comun care a definit această generație de artiști.

Evenimente asociate

„24 de argumente” include și o serie de evenimente asociate, printre aceste numărându-se o reinterpretare a piesei „Geneză”, a coregrafei Miriam Răducanu, realizată de artista Mădălina Dan special pentru expoziție. Piesa a făcut parte din programul „Nocturne” prin care s-a făcut cunoscută Miriam Răducanu la finalul anilor 1960, fiind prezentată în cadrul expoziției „Romanian Art Today” de la Edinburgh, în 1971, pe muzică de Anatol Vieru.

Seria de evenimente asociate expoziției „24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971” include, de asemenea, conferințele „Privind spre viitor, privind în trecut”. Prima din serie este autoarea Klara Kemp-Welch cu „Recompunând socialul. Rețele în arta experimentală est-europeană” și are loc pe data de 11 noiembrie 2019, de la ora 19:00, la British Council.

A doua conferință, „Despre facerea și trecerile lumii”, în conexiune cu performance-ul „Geneză”, este susținută de Ioana Popescu, pe data de 15 noiembrie 2019, de la ora 18:00, la Muzeul Național de Artă al României, Galeria Națională, parter.

Performance-ul „Geneză”, de Miriam Răducanu, reinterpretat de Mădălina Dan, este reluat în cadrul expoziției, la Muzeul Național de Artă al României, Galeria Naţională, parter în data de: 9 noiembrie 2019 (de la ora 11:00 și 17:00), 10 noiembrie 2019 (de la ora 17:00), 15 noiembrie 2019 (de la ora 17:00), 16 noiembrie 2019 (de la ora 11:00 și 17:00) și 8 decembrie 2019 (de la ora 16:00).

Tot în cadrul evenimentelor asociate expoziției „24 de argumente” se înscrie seria de ateliere H-ARTA. Este un program educațional care se derulează în perioada noiembrie-decembrie 2019, în cadrul expoziției, la Muzeul Național de Artă al României. Atelierele sunt destinate elevilor și sunt organizate în parteneriat cu Școala Gimnazială Ferdinand I, București, fiind susținute de artistele Mădălina Dan (dans) și Lea Rasovszky (arte vizuale) și de studioBASAR — Cristi Borcan, Alex Axinte (arhitectură).

Vizitatorii interesați se pot înscrie la tururile ghidate organizate în fiecare lună pe durata expoziției.

Participarea se face pe bază de înscriere și prin achitarea biletului de muzeu.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook