Steve Sem-Sandberg îşi lansează volumul „Ravensbruck” la Bucureşti
Editura Humanitas Fiction lansează în prezenţa autorului, miercuri, 28 octombrie 2009, ora 18:30, la Cărtureşti (str. Arthur Verona nr. 13, în Ceainărie), romanul „Ravensbruck” de Steve Sem-Sandberg, în traducerea Lilianei Donose Samuelsson. Vor vorbi Ambasadorul Suediei la Bucureşti, Excelenţa Sa Domnul Mats Aberg, Steve Sem-Sandberg, Sabina Fati, Cezar Paul-Bădescu, Marius Chivu şi Denisa Comanescu, director editorial Humanitas Fiction.
„Ravensbruck” de Steve Sem-Sandberg este primul laureat al Premiului „Marin Sorescu„, acordat de Institutul Cultural Român din Stockholm în 2007. Romanul a mai fost nominalizat la Premiul „August” în 2003 şi la Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic, în 2004.
În Helsingsborgs Dagblad, s-a scris: „Romanul lui Steve Sem-Sandberg schiţează portretul plin de culoare al unei femei fascinante şi tabloul plin de atmosferă al unei Europe Centrale în destrămare.”
„Ravensbruck” prezintă povestea Milenei Jesenska, jurnalistă, scriitoare şi traducătoare cehă care, cu preţul vieţii, a militat pentru dreptul la liberă exprimare. Milena Jesenska (1896-1944) este cunoscută publicului românesc prin prisma scurtei, dar intensei poveşti de dragoste pe care a trăit-o alături de Franz Kafka. Dar Milena, devenită pentru o vreme soţia filozofului Ernst Polak, reprezintă un exemplu de toleranţă şi tenacitate, un model de luptă pentru libertate individuală şi naţională în egală măsură, un simbol pentru poporul ceh. În Praga ocupată de nemţi, Milena reuşeşte să pună în mişcare o adevărată organizaţie clandestină, care salvează vieţile a numeroşi refugiaţi, mai cu seamă evrei. Măcinată de boală şi sleită de puteri, este trimisă, în urma unui proces în care fusese găsită nevinovată, în lagărul de la Ravensbruck unde, în primăvara anului 1944, îşi va găsi sfârşitul.
Scriitor, jurnalist şi eseist suedez, Steve Sem-Sandberg s-a născut la Oslo în 1958. În prezent locuieşte alternativ la Viena şi Stockholm şi este corespondent al prestigiosului ziar Svenska Dagbladet, la care a lucrat ca redactor-şef adjunct al Secţiei de cultură între 1995 şi 1998. Primul său roman, „De ansiktslosa” („Omul fără chip”, 1987) l-a adus în centrul atenţiei criticii literare suedeze care a recunoscut în el una dintre cele mai percutante voci ale generaţiei sale. Scrieri: „Theres” („Theres”, 1996), „Allt forgangligt Ar bara en bild” („Doar imaginea rămâne”, 1999), „Harifran till allmanningen” („De aici la bunul comun”, 2005), „De fattiga i Lodz” („Năpăstuiţii din Lodz”, 2009).
1 voturi
Încarc...