17 mai 2012

Prima amintire frumoasă

Vineri, 18 mai 2012, la cinema Studio din Bucureşti are loc premiera românească a filmului „Prima amintire frumoasă” („La prima cosa bella”), distribuit de Independenţa Film.



Vara lui 1971 – Anna, o tânără mamă încântătoare şi ușor frivolă, câştigă concursul de frumuseţe dintr-o staţiune de pe litoral. Temperamentul ei capricios şi senzual va face ca viaţa sa de familie să devină un haos. 30 de ani mai târziu, după o viaţa tumultoasă, Anna şi copiii adunaţi la căpătâiul ei se reîntâlnesc. Se vor împăca?

Paolo Virzi (regizor, scenarist, producător) a debutat cu „La Bella Vita”, film care ia adus un premiu David di Donatello şi un Nastri D’Argento pentru Cel mai bun film de debut.

Apoi a scris şi a regizat opt filme, printre care „Ferie de Agosto”, „Ovosodo” (Marele Premiu al Juriului la Veneţia), „Baci e Abbracci”, „My Name is Tanino”, „Caterina Va en Ville” şi „Napoleon (et moi)”, cu Daniel Auteuil şi Monica Bellucci.

Penultimul său film, „Tutta la Vita Davanti”, a câştigat două Nastri D’Argento (pentru Cel mai bun film şi pentru Cel mai bun actor în rol secundar – Sabrina Ferilli).

Paolo Virzi declară:

A fost o experienţă emoţionantă pentru mine să fac acest film în oraşul de care am încercat să scap timp de un sfert de secol. Aparent, nu am putut să mă despart complet. Livorno este ca scena mea personală, la fel ca Newark pentru Philip Roth, Boulder pentru John Fante sau Rione Sanità pentru Mario Merola. Este un oraş unde oamenii obişnuiţi trăiesc poveşti extraordinare, care m-au provocat să le povestesc şi să le transpun în imagini.

Poate pentru că toţi trecem prin momente grele, în societatea noastră plină de neîncredere şi resentimente, sau poate pentru că precedentul meu film, „Tutta la Vita Davanti”, m-a pus în faţa unor probleme contemporane tulburătoare, am vrut ca, de această dată, să mă protejez în mijlocul acestei poveşti, cu personaje care învaţă să iubească: cercul vieţii, cu tainele sale, bune şi rele, într-o familie ca multe altele.

Şi măcar o dată, poate, fără a privi la societatea noastră. Numai la vibraţiile inimii mele.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook