Nocturnă în Chile
La Editura Curtea Veche a apărut romanul „Nocturnă în Chile” („Nocturno de Chile”) de Roberto Bolaño.
Sebastian Urrutia Lacroix, preot şi critic literar, membru al Opus Dei şi poet mediocru, rememorează în cursul unei singure nopţi de delir intens momentele cele mai importante ale propriei existenţe, dar şi ale istoriei zbuciumate a ţării sale.
În haosul febril al gândurilor şi amintirilor se perindă fantomatic personaje şi întâmplări reale şi imaginare: misterioşii şi glacialii Acirf şi Aru, ambigui purtători de mesaje ale Juntei militare; mult veneratul Pablo Neruda şi celebrul Ernst Junger; un pictor guatemalez anonim, abandonat inaniţiei la Paris în anii ’40; generalul Pinochet, căruia Urrutia Lacroix îi preda în secret ore de marxism; Farewell, monstrul sacru al criticii literare chiliene, şi mulţi alţii.
Secvenţele dramatice din filmul istoriei sudamericane recente se întretaie cu spectacolul scenei literare, dar şi cu peregrinări pe continentul european şi excursuri de mare erudiţie, într-un torent halucinant, hipnotic. Un roman cutremurător, necesar, în care Roberto Bolano străluceşte cu toată forţa talentului său.
Ignacio Echavarria a scris în „El Pais” că este „genul de roman pe care Borges ar fi fost de acord să îl scrie… original, admirabil, amuzant, emoţionant, esenţial”.
Richard Eder a elogiat romanul în „New York Times”: „Obsesiv şi incisiv… scris cu o măiestrie tulburatoare… având paloarea şi linistea unui giulgiu…”
Roberto Bolaño (1953–2003), prozator şi poet chilian, s-a impus ca revelaţia literară a anilor ’90, fiind considerat unul dintre cei mai talentaţi şi originali autori ai noii generaţii de scriitori latinoamericani. Născut la Santiago de Chile, Bolaño a dus o viaţă aventuroasă, stând sub semnul exilului, al relaţiilor dificile cu propria patrie, al gesturilor politice tranşante şi al unei vieţi de nomad care l-a purtat din Chile în Mexic, El Salvador, Franţa şi Spania, ţară în care în cele din urmă s-a şi stabilit. Opera sa, încredinţată editării de-abia în ultimii ani de viaţă, a fost întâmpinată cu un entuziasm uriaş de critica literară, dar şi de confraţi.