10 iunie 2010

Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva

Teatrul Odeon prezintă unul dintre proiectele câştigătoare ale concursului lansat stagiunea trecută „Tineri regizori – texte contemporane”: „Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva” de Jonas Gardell, un spectacol de Mariana Camarasan şi Alexandra Penciuc după traducerea realizată de Carmen Vioreanu. Distribuţia este alcătuită din Diana Gheorghian, Oana Ştefănescu, Liana Mărgineanu şi Nicoleta Lefter. Avanpremiera are loc duminică, 13 iunie, iar premiera – sâmbătă, 19, şi duminică, 20 iunie 2010. Toate spectacolele încep de la ora 19:00, cu o durată de două ore.



Mariana Camarasan şi Alexandra Penciuc declară:

Punerea în scenă a textului „Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva” de Jonas Gardell îşi propune să vorbească despre identitate, despre nevoia de iubire şi formele de dezvoltare a psihicului în absenţa ei.

Spectacolul dezvăluie tensiunile din relaţiile de familie, alteritatea, boala şi suferinţa, reprezentările onirice și halucinante ale lui Dumnezeu şi ale diavolului în subconştientul uman pentru a evidenţia zbuciumul interior al personajelor.

Prinse în ecuaţii afective necunoscute pentru ele însele, personajele îşi transferă unele altora propriile temeri şi angoase având sau nu puterea de a se eliberă, reuşind sau nu să trăiască ori să se îngroape într-un iad personal al unui trecut de nedepăşit.

SlabAcceptabilOKBunExcelent 3 voturi
Încarc...

5 comentarii la Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva

  1. Cristina a spus:

    Este o piesa care se merita vazuta … pe mine m-a imprensionat pana la lacrimi

  2. LILIANA a spus:

    IMPRESIONANT. DE LA JOCUL ACTORICESC LA IDEILE TRANSMISE..

  3. arhitectul a spus:

    Da, bine construit, începând cu textul (ca structură, nu mă refer la limbaj) și punerea în scenă (remarcabilă), până la jocul actorilor.

  4. Dan a spus:

    Merg rar la teatru, ultima oara cred ca acum cativa ani tot la Odeon.
    Ieri am vazut acest spectacol si mi s-a parut extraordinar.
    Atmosfera e sumbra, durerea pluteste in aer, dar exista si umor, o ironie cruda, cateodata nu poti sa nu razi, desi contextul nu e cel mai potrivit.
    Actritele sunt magice, nu mi-am dat seama ca una din ele joaca doua roluri decat cand am citit cronicile, dupa spectacol. Nici acum nu imi dau seama cum reuseste atat de repede sa se puna in pielea altui personaj, cu alt machiaj si mai ales cu totul alta stare sufleteasca.

    Recomand acest spectacol tuturor celor care pot gusta o poveste de o mare sensibilitate.

    Si intr-adevar, lacrimile mi-au stat in gat inca o ora dupa ce am iesit din sala.

  5. ana maria a spus:

    este o piesa minunata si un spectacol foarte reusit, m-a impresionat profund. Felicitari tuturor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook