26 decembrie 2013

Evadează din mreaja singurătăţii

Singurătatea pe o perioadă scurtă de timp e benefică, relaxantă, iar pe o perioadă îndelungată e insuportabilă, distrugătoare.

E pustiu în suflet când rămâi singur cuc şi singurătatea îţi demonstrează pe viu că viaţa ta e fără de sens, e o nimica toată, e o „deşertare a deşertăciunilor şi toate sunt deşarte” fără de cei apropiaţi şi dragi inimii tale. Numai atunci îţi dai seama că le simţi lipsa, observi că te afli deja pe muchia prăpastiei şi vezi hăul care te atrage ca magnetul, te înghite, te macină, şi parcă nu mai ai nicio şansă să scapi teafăr din această capcană, pierzându-ţi orice poftă de viaţă.

Căzând întâmplător într-o asemenea mreajă, nu te lăsa pradă singurătăţii. Unica scăpare e să nu-ţi pierzi cumpătul, să depui toate eforturile şi să evadezi cât mai repede posibil din păienjenişul ei în societate. Şi aici, găsindu-ţi ocupaţiune, printre prieteni adevăraţi, comunicând mereu cu ei, te vei convinge că viaţa e frumoasă şi trebuie trăită din plin.

Eseu de Mihai Cucereavii

SlabAcceptabilOKBunExcelent 5 voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook