Cronica primei ediţii a Festivalului Internaţional al Aforismului de la Tecuci
Joi 5 octombrie 2017, Ateneul Pelin a găzduit deschiderea oficială a primei ediţii a Festivalului Internaţional al Aforismului pentru românii de pretutindeni. Au fost de faţă personalităţi de seamă ale literaturii tecuene, iubitori de aforisme, dar şi numeroşi elevi conduşi de distinşii lor profesori, mai ales ca un adevărat omagiu adus Zilei Educaţiei. Manifestarea a fost deschisă de iniţiatorul şi coordonatorul festivalului, profesorul Vasile Ghica, amintind că principalii organizatori sunt Fundaţia Pelin, Primăria Tecuci şi Casa de cultură a municipiului Tecuci.
Profesorul Ghica începe prin a ne spune că ne aflăm în minunatul spaţiu al Fundaţiei Pelin specificând şi faptul că a pus în titulatura festivalului şi cuvintele „pentru românii de pretutindeni”, pentru a antrena toţi iubitorii de aforisme de pretutindeni. Se arată în continuare faptul că în sală sunt elevi fruntaşi de la diferite şcoli din municipiu, participanţi la diferite olimpiade şcolare şi care au revenit cu importante premii. Profesorul Ghica spune că în trecut olimpiadele erau intitulate „Tinerimea Olimpică” şi atunci când elevii reveneau acasă cu mari premii, erau aşteptaţi la gară de primar cu trăsuri şi plimbaţi prin oraş, pentru ca toţi să îi cunoască şi să-i aprecieze. Dacă astăzi avem un număr redus de olimpici, în trecut numărul acestora ajungea şi la 80% din totalul elevilor.
Revenind la faptul că acest festival are titulatura de „români de pretutindeni”, e şi pentru că această acţiune se desfăşoară în apropierea sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire, iar în concurs au fost înscrişi şi 18 concurenţi din afara graniţelor: SUA, Canada, Franţa, Italia, iar printre membrii juriului s-a aflat şi renumitul academician Nicolae Dabija din Moldova. Preşedinte de onoare a fost renumitul om de litere, acad. Naji Naaman, din Liban, ţară cunoscută în trecut sub numele de Fenicia şi având o vechime de peste 7000 de ani. Renumitul om de litere libanez, născut la data de 19 mai 1954, este un mare om de cultură, având până acum scoase de sub tipar 78 de cărţi în 44 de limbi şi principala lui deviză în scriere şi cultură este „Orice om trebuie să aibă acces gratuit la cultură”.
Invitat să ia cuvântul, distinsul oaspete, prin vocea translatoarei profesoara Lidia Costea, începe prin a mulţumi Fundaţiei Pelin, respectiv domnului Doru Eugen Pelin, pentru implicarea în această acțiune, mulțumind apoi și inițiatorului concursului, prof. Ghica, distinsul invitat ne spune că este mândru de titulatura ce o poartă și anume: „nebunul culturii gratuite”. Aflăm că primul volum l-a publicat în anul 1979, intitulat „25”, iar din anul 1981 lucrează ca redactor special la diferite publicații literare. Se arată faptul că în Liban există mai multe religii, Libanul fiind considerat „o mică Grecie”, subliniind și faptul că în general „Cultura face peste tot pace”.
O altă idee desprinsă din cuvântul invitatului este aceea că „este bine în viață să îți amintești și de cel mai mic rău făcut cândva cuiva” și să încercăm să iertăm oricând și pe oricine care ne-a greșit, poate neintenționat. Autorul ne amintește de cartea „Oază de nisip” scrisă de Valeriu Butulescu. Autorul oferă o carte profesoarei Lidia Costea.
Revenit la microfon, prof. Ghica ne reamintește faptul că invitatul nostru de azi a străbătut planeta în lung și în lat.
Se trece apoi la întrebări adresate acad. Naji Naman, prima întrebare venită de la o elevă la care invitatul a răspuns foarte frumos. La întrebarea venită din public: „Ce vă inspiră mai mult?”, răspunsul a fost: „În orice fapt de viață poți găsi un motiv de a-l descrie frumos”.
O întrebare interesantă a venit chiar de la prof. Ghica. respectiv: „Câți din elevii din sală, după terminarea studiilor, vor să rămână în țară?” şi răspunsul a fost cât se poate de descurajator. Prof. Ghica spune că în ultimii ani peste 300.000 de români au părăsit țara stabilindu-se în alte părți. Invitatul special ne spune că a fost și în Armenia, țară cu 3 milioane de locutori, și în Liban, cu 3,5 milioane de locuitori, și găsim şi acolo plecări din țară, dar parcă e mai bine să trăim mai săraci în țara noastră decât să fim străini în ţară străină. Prof. Ghica arată în continuare că și în trecut ţara noastră a trecut prin perioade grele, dar populația a învins greutățile.
Prof. Denisa Nicolau de la CNSH îl roagă pe invitat să vorbească de situația culturii și educației, aflând de la acesta lucruri foarte interesante. La întrebarea prof. Ghica adresată invitatului: „Vom putea oare stăpâni terorismul?” invitatul a răspuns zâmbind: „Cred că nu doriți să nu mai mă întorc în Beirut!”.
Prof. Ghica aduce o altă interesantă temă de discuție: „Ce putem face pentru a crește la elevi dorința și spiritul pentru lectură?”. Aici se arată că Finlanda este la cel mai înalt standard în privința educației.
Redactorul Aizic Iancu întreabă pe prof. Ghica unde, când și cum l-a cunoscut pe acad. Naji Naaman. Răspunsul venind că l-a cunoscut în anul 2013 când la Beirut a fost un concurs de aforisme unde din 1450 concurenţi, dânsul a obținut un importat premiu, devenind membru al acestei fundații care i-a tipărit și un volum în 3 mii de exemplare, în timp ce la noi o carte apare în circa 200 exemplare.
În final prof. Ghica reamintește faptul că ne aflăm acum într-un spațiu care în urmă cu câțiva ani era un simplu depozit și prin multă dăruire, consum de efort, de timp și de finanțe a transformat depozitul în acest frumos ateneu pentru public și nu o casă personală de vacanță, dăruind astfel totul pentru cultura tecuceană. Prof. Ghica vorbește în încheiere de valențele Tecuciului, astăzi capitala aforismului după ce este şi capitala cercetășiei, iar în primul război mondial aici a fost și un comandament.
Și astfel s-a încheiat prima zi a festivalului.
Cea de a doua zi a festivalului a fost deschisă tot la Ateneul Pelin de către prof. Ghica, care după ce a făcut o scurtă analiză a evenimentelor de ieri, a repartizat scriitorii și invitații speciali la diferite școli și licee din municipiu, respectiv la Școlile nr. 4, 5, 10, 11, CNSH, CNCH, CNAE și Gr. Școlar „Ovid Caledoniu”.
Am participat alături de scriitorul și jurnalistul Victor Cilincă, scriitorul Constantin Ardeleanu, scriitorul Petrescu-Redi Nicolaie la școala „Dimitrie Sturdza”, unde am fost așteptați de prof. Raluca Gabor, prof. Claudia Ghica și alte cadre didactice care ne-au condus în amfiteatrul școlii unde ne așteptau elevii.
Prof. Raluca Gabor, directoarea școlii a urat bun venit invitaților participanți la Festivalul Aforismului, prezentându-ne și pe prof. Eleonora Stamate. „Ne bucurăm”, a spus doamna directoare, „că ați ales să ne vizitați această școală care își are rădăcinile în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Școala deține și titulatura de școala verde. Avem aici elevi foarte buni participanți la diferite olimpiade școlare, obținând rezultate foarte bune”.
Se vorbește apoi de activitate profesorală a domnului Ghica care în perioada 1991-1998 a fost inspector școlar, amintind și de bogata lui activitate. În continuare a luat cuvântul prof. Claudia Ghica, vorbind despre activitatea școlară, dar și de faptul că la această școală a activat și profesoara Eleonora Stamate, coordonatoare a cenaclului „Ștefan Petică” și conducătoare a revistei „Tecuciul literar-artistic”.
A urmat apoi un program artistic, prezentat de mai mulți elevi, începând cu Nicoleta Capotă la chitară, Ioana Coseriu și Aurelia Bejan, aceasta recitind o poezie de Eleonora Stamate. Alesia Munteanu a cântat piesa „Eminescu”, pentru ca apoi revenind la aforisme să îl reținem pe cel al marelui Garabet Ibrăileanu: „Timpul nu trece, noi trecem prin timp.” Am mai apreciat aforisme semnate de Tudor Mușatescu și am urmărit la pian elevele Dinu Alexandra și Biatrice Anghel. Au mai participat elevii Alex Baicu, Andreea Popa, Maria Postolache, Teodora Maziliu și Tudor Bujoreanu.
A luat apoi cuvântul prof. Eleonora Stamate, spunând printre altele: „Mă bucur că am revenit în această școală și în acest amfiteatru de care mă leagă multe amintiri. Aici am avut și o formație de teatru, Satiricon, care a obținut numeroase premii, iar dintre elevii de aici am scos și un actor, pe Andrei Răileanu. În cenaclu am avut-o și pe eleva Bianca Mădălina Pafenie, astăzi elevă în ultimul an la CNSH, recunoscută poetă, autoare de carte. Am petrecut aici 40 de ani și am avut rezultate foarte bune rămânând prietenă cu multe profesoare de aici.”
Prof. Stamate vorbește și de biblioteca înființată de dumneaei la Cârlomănești, plecând de la 3.000 de volume şi ajungând astăzi la 30.000. În încheiere ne vorbește de ultimele ei apariții, respectiv „Drumul destinului” și „Metamorfozele sinelui”.
Dintre invitați a vorbit scriitorul bucureștean Constantin Ardeleanu, apreciind activitatea de aici. A mai vorbit poeta Paula Cozian din Constanța îndemnând elevii să iubească literatura. A luat cuvântul şi Mihaela Tudor din Bârlad spunând printre altele că a asistat aici la o activitate cu totul deosebită demnă de laudă. Aprecieri au veni și de la jurnalistul gălățean Victor Cilincă.
După pauza de masă de la ora 14:00, activitatea s-a mutat la sediul Protoieriei Tecuci, unde gazda prof. Ghica a solicitat invitaților să prezinte câte 10 aforisme, reamintind faptul că aforismul a ajuns astăzi în toate comunitățile românești din lume.
Au citit scriitorul Ghe. Andrei Neagu din Focșani, Pompiliu Comșa din Galați, Alina Breje din Torino, Italia, Petru Andrei din Bârlad, printr-o frumoasă epigramă: „Acum Tecuciul e capitală de aforism, iar din pelin a ieșit un stup de miere”. Au mai citit Gheorghe Gurău din Galați, C. Ardeleanu din București, Mircea Oprea, după care prof. Ghica a citit o frumoasă poezie găsită în ranița unui luptător din primul război mondial, intitulată „Nu plânge, Maică Românie”.
Au fost apoi premiate cadrele didactice care s-au ocupat de pregătirea elevilor, respectiv profesoarele Daniela Niculescu de la Şcoala nr. 4, Claudia Ghica de la Şcoala nr. 10, Elena Jalbă de la Şcoala nr. 11, Vicențiu Badiu și Rodica Cristovici de la CNSH şi Corina Olaru de CNCH.
Au mai vorbit scriitorul Valeriu Butulescu, prezentându-ne aforismul: „Am avut un şef atât de capabil, încât lua singur decizii colective.” A luat apoi cuvântul şi a citit din aforismele lui Ionuț Caragea, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec, Canada. Tot aici, la Protopopiat, s-a ținut un moment de reculegere în memoria eroilor căzuți în primul război mondial și nu numai.
Reveniți la Ateneul Pelin, prof. Ghica începe prin a vorbi de viața muzicală a Tecuciului, care a cunoscut o perioadă de glorie, pentru ca apoi să intre într-o perioadă mai critică. În ultimul timp, prin Clubul Elevilor, respectiv prin profesorii Alexandra Manolache și Olimpiu Zăgrean de la Clubul Elevilor din Tecuci, elevii au obținut numeroase premii importante la concursurile din țară și de peste hotare. Acum au cântat elevii Ana Maria și Matei Arhire, Alexandra Manolache și Luiza Gao.
Revenit la microfon, prof. Ghica reamintește invitaților nume mari de personalități tecucene, cum ar fi Calistrat Hogaș, Iorgu Iordan, Gheorghe Petrașcu, Ion Petrovici și alții, consemnând și faptul că Tecuciul avea 14 membri ai Academiei Române.
A luat cuvântul scriitorul gălățean Theodor Parapiru, membru al juriului, amintind faptul că aforismul și epigrama nu acceptă banalitatea. Invitată la microfon, poeta și traducătoarea Alina Breje dă citire mesajului doamnei Anna Antolise, președinte al Asociației Italiene pentru Aforisme, după care este invitat la cuvânt acad. Naji Naaman, președinte de onoare al festivalului spunând: „Eu nu vorbesc despre operele mele, pentru că operele vorbesc de mine. Eu nu am știut până acum unde e pe hartă Tecuciul, dar acum vă spun că acest oraș va fi mereu în sufletul meu.”
Despre activitatea ilustrului invitat a vorbit scriitorul Valeriu Butulescu, după care acesta a fost premiat de onoratul invitat. Despre „cultura gratuită” a vorbit în continuare scriitorul gălățean Theodor Parapiru, subliniind că Tecuciul are acum un câștigător real, pe prof. Vasile Ghica. Aprecieri asupra festivalului a făcu și scriitorul Ionuț Caragea.
Invitat să ia cuvântul, primarul Cătălin Hurdubaie începe prin a mulțumi pentru invitaţia primită, arătând că va sprijini oricând cultura tecuceană. Aprecieri asupra festivalului au venit și de la scriitorul gălățean A.G. Secară, membru al juriului.
Trecându-se la premii, se acordă:
- Premiul Revistei „Axis Libri” Galați oferit de A.G. Secară domnului Emil Diga, fost ministru al mediului
- Premiul Revistei „Salonul literar” a revenit concurentului Francois Vaucluse din Austria
- Premiul revistei „Meridianul Cultural Românesc” a revenit doamnei Alina Breje din Italia
- Premiul Revistei „Literatură și artă” a revenit scriitorului Pompiliu Comșa din Galați
- Premiul Revistei „Spații culturale” a revenit scriitorului tecucean Dan Movileanu din Tecuci
- Premiul special „Ovid Caledoniu” a revenit scriitorului Victor Martin din Cărbunești-Gorj
- Premiul special „Mihail Manoilescu” a revenit scriitorului George Budoi din București
- Premiul special „Calistrat Hogaş” a fost obținut de Viorel Vintilă din California
- Premiul special „Efim Tarlapău” a fost obținut de Gheorghe Gurău din Galați
- Premiul special „Costache Conachi” a fost obținut de scriitorul N. Mareș
- Premiul special „Hortensia Papadat Bengescu” a fost obținut de Lucian Velea
- Premiul special „Alexandru Mironescu” a revenit concurentului Ion Cuzuioc din Republica Moldova
- Premiul special „Ion Petrovici” a fost obținut de scriitorul C. Ardeleanu din București
- Premiul special „Mihai Pauline” a fost obținut de scriitorul Ionuț Caragea din Oradea
- Mențiune a revenit concurentului Ion Mătu din R. Moldova
- Premiul III a revenit scriitorului G. Geafir
- Premiul II a fost obținut de Dan Surducan din Brașov
- Premiul I a revenit scriitorului Nicolaie Petrescu Redi din Ploiești
- Premiul I ex-aequo acordat scriitorului Mircea Oprea
Trofeul Festivalului, intitulat „Sapiens Piroboridava”, a revenit scriitorului Valeriu Butulescu, care a spus că îl dedică criticului Alex Ștefănescu.
Invitatul special a oferit o carte și o diplomă primarului Cătălin Hurdubaie, acesta devenind membru pe viață al asociației ce o conduce.
Aceleași diplome au fost înmânate organizatorilor Vasile Ghica și Doru Pelin.