Ciuperci
Printre cadourile nepreţuite ale pădurilor, printre cele mai vechi specii de vegetale apărute pe Pământ, se numără şi ciupercile. Acestea apar în diferite forme şi culori şi poartă denumiri variate şi sugestive. Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poştale „Ciuperci”, vineri, 6 octombrie 2017, şi o dedică colecționarilor și pasionaţilor de micologie. Noua emisiune este formată din patru timbre ce ilustrează speciile Amanita caesarea, Amanita rubescens, Leccinum aurantiacum și Macrolepiota procera.
Ciupercile au un rol benefic în natură contribuind la descompunerea şi dezagregarea vegetalelor, a frunzelor moarte şi a resturilor lemnoase adunate pe sol. Anumite specii de ciuperci formează micorize pe rădăcinile unor arbori ca pini, stejari, castani şi datorită acestora, arborii absorb mai uşor substanţele necesare creşterii. În schimb, ciupercile beneficiază de adăpost şi de hrană.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei, este ilustrată Amanita caesarea, o specie de ciuperci comestibile care creşte în microbiota spontană în România, dar şi în alte regiuni ale Europei, cu precădere în zonele mai calde. Acestea cresc în păduri de foioase sub stejari şi mai rar în cele de conifere pe lângă pini, dezvoltându-se numai în locuri calde, în special pe soluri nisipoase şi acide, din iunie până în septembrie. Denumită popular şi Burete domnesc, Roiniţă, Crăiţă sau Ciuperca lui Cezar, este una dintre cele mai apreciate specii, fiind considerată o ciupercă de calitate superioară, şi o delicatesă chiar şi în stare crudă. Buretele domnesc a fost considerat, ca princeps fungorum, o delicatesă la mesele festive ale Curţii Romane. În stadiul de început al dezvoltării, Crăiţa este mult diferită faţă de aspectul ei de la maturitate. De la forma ovoidă, albă, aceasta ajunge la maturitate având o formă concavă, portocalie, ce atrage privirea de la distanţă.
Amanita rubescens este o ciupercă comună ce creşte pe teritoriul ţării noastre, se poate găsi pe sol în păduri foioase şi de conifere, câteodată chiar prin parcuri sau grădini, din iunie până în octombrie şi poartă denumirile populare de Plopenchi sau Cuc. Este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Plopenchiul este o specie de ciuperci comestibile ce coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor. Ciuperca este uşor de recunoscut după culoarea roz, care se găseşte în partea de jos a piciorului. Pălăria este de mărime medie cu un diametru de aproximativ 5-15 cm, mai mult sau mai puţin cărnoasă şi fixată central peste picior, de culoare gălbui maronie şi este acoperită de solzi. Carnea ciupercii este albă şi devine roz atunci când este tăiată, ruptă sau expusă la aer. Aceasta este o caracteristică-cheie pentru a fi diferenţiată de alte specii de Amanita.
Leccinum aurantiacum face parte din familia Boletaceae şi are denumirea de hribă de plop, pâlnioară de plop sau pitarcă portocalie şi este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Este unul dintre cei mai căutaţi bureţi care cresc în ţara noastră. Pălăria, la început semisferică, apoi convexă, cu margini regulate, măsoară un diametru între 6 şi 20 cm, în funcţie de vârsta ciupercii. Piciorul poate creşte până la 20 cm înălţime şi o grosime de până la 5 cm, de formă cilindrică şi puţin dilatată în partea superioară, albicios până la alb – cenuşiu, acoperit cu solzi bruni – cenuşii dispuşi în şiruri longitudinale. Aceasta creşte şi se dezvoltă în păduri de foioase în special sub plopi tremurători, din iunie până în octombrie.
Macrolepiota procera este o specie comestibilă care creşte pe sol şi pe care o putem găsi pe pajişti, în păduri sau locuri cu iarbă în timpul verii şi toamnei. Este cunoscută sub denumirile populare de burete şerpesc sau pălăria şarpelui. Este o ciupercă mare, spectaculoasă, cu pălăria de 10-30 cm diametru, ovoidă la început apoi semisferică, întinsă, central mamelonată. Culoarea pălăriei variază de la alb, la exemplarele tinere, până la gri sau cenuşiu, brun-închis şi este netedă în centru, acoperită în rest cu solzi bruni, dispuşi concentric, iar pe margine cuticula prezintă franjuri. Ea este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei.
Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi și un set de 4 cărți poștale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite blocul special de 4 timbre (în album), coala de 28 de timbre și minicoala de 5 timbre şi o vinietă.
Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 257 exemplare și este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și Plicul Prima Zi având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio roșu. Fiecare element este numerotat de la 001 la 257.