Cécile de France despre „Le gamin au vélo”
Reputata actriţă Cécile de France o interpretează pe Samantha, femeia care îi schimbă viaţa personajului titular în filmul belgian „Băiatul cu bicicleta” („Le gamin au vélo„), scris şi regizat de Jean-Pierre şi Luc Dardenne.
Cu eleganţă şi căldură, Cécile de France a acordat un interviu despre participarea sa la această producţie cinematografică.
Care a fost prima reacţie după ce aţi citit scenariul „Le gamin au vélo”?
Cécile de France: Fraţii Dardenne scriu atât de bine, încât filmul mi s-a dat derulat deja prin faţa ochiilor… Ceea ce defineşte cel mai bine munca lor este simplitatea. Această poveste a unui băiat care își caută tatăl nu are nevoie de efecte demonstrative. Puterea este în subteran şi se bazează pe sugestie. Filmele fraţilor Dardenne nu dau lecţii, refuză maniheismul şi şantajul emoţional. Scenariul o dovedeşte. Şi asta mi-a plăcut foarte mult.
Cum v-au prezentat-o fraţii Dardenne pe Samantha?
Cécile de France: Lor nu le plac explicaţiile psihologice. Samantha este binevoitoare, luminoasă, dar imediat fraţii Dardenne m-au făcut să înţeleg că nu ar trebui să exagerez cu dulcegăriile! Mi-au spus că acest film este un fel de basm modern, şi că eu interpretez o femeie, care este un amestec de bunătate şi de putere şi ale cărei motivaţii rămân necunoscute. La început Cyril nu este atât de mult atras de Samantha şi de posibilitatea pe care i-o oferă de a-și găsi tatăl. Cyril este personajul principal. Samantha este în slujba lui. Şi eu trebuie să servesc povestea filmului.
Frustrant?
Cécile de France: Categoric, nu! Îmi place să fiu „în serviciul… „. Şi m-am bucurat mult că trebuie să uit anumite ticuri de actriţă. Pentru „Le gamin au vélo”, m-au făcut să las deoparte ego-ul meu. Cu fraţii Dardenne, oricum, nu trebuie niciodată să vorbeşti aiurea… Performanţa actorului, uit-o! Belgienii au această vorbă „Nu glamour!”, „Nu star-system!”, „Totul pentru poveste!”. Asta mi se potrivește.
Aţi dorit de mult timp să lucraţi cu ei?
Da. Îmi place modul lor de a arăta realitatea, societatea. Şi apoi, fraţii sunt Belgia! Cred că ei filmează cu o infinită subtilitate ţara noastră. Am fost foarte onorată când m-au invitat să mă alătur lumii lor. Mulţi cineaşti au o lume unică, şi a fi alături de ei mă îmbogăţeşte.
Ce vi-a adus luna de pregătire de dinaintea filmărilor?
Cécile de France: Mult. Un actor întotdeauna vrea să-şi apere personajul, să-l valorizeze. Instinctiv, am avut tendinţa de a o face pe Samantha mai bună. Dar repetițiile au permis fraţiilor Dardenne să se asigure că niciodată n-am să par prea maternă. Este vorba de neutralitate… ceea ce cere multă muncă. Am repetat mai mult de o lună, în decoruri reale, cu costume. Nu are nimic de-a face cu cele câteva lecturi obişnuite de la alte filmări. Fraţii îți arată că au şi timp. Şi mi-a plăcut asta.
Cum a decurs colaborarea cu partenerul dumneavoastră, Thomas Doret, care are doar 13 ani?
Cécile de France: Fraţii Dardenne au talentul de a face ca toată lumea să fie egală. Nu m-am simţit în pielea «actriţei cu experienţă». Thomas a petrecut mai mult timp decât mine la repetiţii şi, aşa, el a avut o lungime avans. Lipsa de experienţă ca actor a fost un avantaj. A găsit spontaneitatea şi autenticitatea personajului mult mai repede decât mine. Nu a trebuit să uite experienţele anterioare.
Această experienţă vi-a schimbat modul de a aborda filmul?
Cécile de France: Modestia este acum parte din bagajul meu de actriţă. Îmi place întotdeauna să creez şi să inventez, dar a învăţa să fac asta cu măsură rămâne o experienţă mai mult decăt bogată.
Ați fost din nou în competiţie la Cannes…
Prima dată a fost în 2006, pentru „Quand j’étais chanteur”, de Xavier Giannoli. Am în memorie sala imensă, ecranul gigant, atmosfera… Sunt deosebit de încântată să revin la Cannes, cu „Le gamin au vélo”, care se înscrie într-un tip de cinema pe care îl doresc mai mult decât orice. Este un film bun, care ne ajută să înţelegem mai bine lumea în care trăim…
fără voturi
Încarc...