Alice în ţara cruzimilor
Mathias este un băiat foarte inteligent, dar handicapat. Lucas este tatăl lui adoptiv – care îl creşte singur, întrucât mama băiatului a plecat de acasă. Tatăl adoptiv se uită pierdut la un băieţel blond, neobişnuit de frumos. Deodată simte o durere ascuţită în palmă – un compas este înfipt în dosul mâinii. Se întoarce încet spre Mathias şi îl întreabă de ce a făcut asta. „Ca să nu te mai uiţi la el”, răspunde băiatul. „Mi-ai făcut rău, să ştii”, îi reproşează tatăl. „Şi tu mi-ai făcut, dar nu ştii.”
Cartea „Trilogia gemenilor” e plină de astfel de înţelepciuni bizare, paradoxale, de Alice în ţara cruzimii. Dacă n-ai de unde să scoţi binele, trebuie să-l scoţi din rău, pare să spună fiecare pagină a acestei parabole, care scoate înţelepciunea dintr-o lume bolnavă, în criză.