Problemele de etică în era inteligenței artificiale
Duminică, 29 septembrie 2019, de la ora 17:00, Editura Humanitas propune publicului partea a doua a dezbaterii despre viitorul inteligenței artificiale. De data aceasta se ia în considerare aspectele legate de etică, fără de care evoluția tehnologiei poate duce la rezultate care ne pot lua prin surprindere. Discuția are loc în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, iar invitații sunt Alexandra Cernian, lector la Facultatea de Automatică și Calculatoare (Universitatea Politehnică București), trainer și senior consultant, cu preocupări în domeniile baze de date, ingineria programării, inteligența artificială, Business Intelligence, Big Data & Data Mining, Opinion Mining/Sentiment Analysis, tehnologii semantice, și Constantin Vică, lector la Facultatea de Filozofie (Universitatea din București), cercetător cu specializarea filozofie practică în domeniul internetului şi al tehnologiei web. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.
Dezbaterea face parte din seria de evenimente din cadrul Bucharest Science Festival (25–29 septembrie 2019) și este însoțită de două recomandări de lectură din colecția Știință a Editurii Humanitas: „Viața 3.0. Omul în epoca inteligenței artificiale” de Max Tegmark și „Pot face roboții dragoste? 12 întrebări despre transumanism” de Laurent Alexandre și Jean-Michel Besnier.
Max Tegmark în capitolul dedicat eticii din cartea sa, „Viața 3.0. Omul în epoca inteligenței artificiale”, spune:
Cred că ambele probleme, și cea etică, și cea a alinierii obiectivelor, sunt probleme cruciale care trebuie rezolvate înainte de crearea unei superinteligențe. Pe de o parte, amânarea lămuririi aspectelor etice până după ce se construiește o superinteligență cu obiective aliniate ar fi iresponsabilă, ba chiar catastrofală. O superinteligență perfect obedientă ale cărei obiective se aliniază automat cu cele ale proprietarului ei uman ar fi un fel de Obersturmbannführer SS Adolf Eichmann mult amplificat: lipsită de busolă morală și de inhibiții, ar pune în aplicare cu o eficiență nemiloasă obiectivele proprietarului ei, oricare ar fi acestea.
Vorbind despre scenarii posibile, Jean-Michel Besnier, medicul în general entuziasmat de posibilitățile pe care le deschide tehnologia, devine, la rândul lui, precaut în schimbul de idei cu eticianul Laurent Alexandre în volumul „Pot face roboții dragoste? 12 întrebări despre transumanism”:
Există un mare risc ca medicii să ajungă infirmierele anului 2030: vor fi subordonaţi algoritmului, așa cum sunt astăzi subordonate infirmierele medicilor. Un alt efect colateral îl constituie faptul că etica medicală nu va mai fi produsul explicit al judecății medicului: ea va fi rezultatul, mai mult sau mai puțin implicit, al sistemului expert. Puterea medicală și etică se va afla în mâinile celor care vor concepe programele. Aceste sisteme experte vor fi niște monștri de putere și inteligență. Liderii economiei digitale (Google, Apple, Facebook, Amazon), precum și IBM și Microsoft vor fi fără îndoială stăpânii acestei noi forme de medicină.
Accesul în Librăria Humanitas de la Cișmigiu este gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza unei rezervări prin Eventbook.
fără voturi
Încarc...