5.528 thoughts on "Poveşti cu fantome"

1. Mara spune:

   5 octombrie 2007 la 22:08

   pai… in sfarsit am gasit si eu un loc’sor unde pot sami scriu „povestea”! O sa vi se para taree ciudat… poate veti rade… dar chiar s-a intamplat…! Acu vreo 2 zile… m-am uitat la o emisiune pe zone reality ghostHunt o urmaream de mai demult… dar respectivul episod… m-a socat… in fine… apoi… m-am apucat sa caut tot felul de povesti… de la oameni reali… filmulete… documentare… poze.
   si uite’asa mi-am creat propriul folder plin cu chestii tare ciudate bun… pana aici toate bune si frumoase… bun… alta zi… alte ganduri… s.a era dupa-masa… si tocmai terminasem de scris ceva despre renumita „Padure Baciu” m-am si uitat la un super filmulet cu aceasta padure… bun… apoi… m-am tirat afara
   ink un amanunt… cu bicicleta si mergeam eu mergeam… si am ajuns la o cale ferata… prietena mea era in spate… mi-am luat bicicleta in mana si m-am dus sa o trek… dar cand m-am apropiat… CLIX… Venea TRENUL… eram la un centimetru de el, noroc ca a urlat o femeie la mine sa am grija ca e in fata trenul… prietena mea zice ca dintr-o data parca m-a vazut cum ma ia trenul bun… sa zicem nimic ciudat… am ras… bla bla… desi prietena mea era ft. speriata apoi… mergeam din nou linistita… si din senin… mi-a aparut o femeie in fata… eu nu aveam frane… noroc ca m-am dat jos repede si am reusit sa o evit… bun… asta e al 2 lea… apoi… ce a fost cel mai ciudat… eram la o trecere… nu mai veneau masini asa ca m-am pus in miscare… dar dintr-o data… parca din necunoscut… a venit o masina cu viteza excesiv de mare… si era din nou sa mor… dar norok ca am bagat ceva viteza si am reusit sa scap… si de aceasta data…! apoi… doar apoi… am inceput sa ma intreb de ce s-au intamplat toate chestiile astea… era prea ciudat… sau poate doar in imaginatia mea… sincer nu stiu… banuiesc ca au fost ceva fantome care m-au avertizat sa nu mai incerc sa le descopar ca voi avea de suferit…
   poate ca a fost doar ghinion… dar a fost PREA CIUDAT acuma ce parere aveti voi nu stiu… sper doar sa nu radeti de mine

   Răspunde
2. Viorel Muha spune:

   7 octombrie 2007 la 11:46

   O parere doar…

   Citind si axindu-ti preocuparile spre acest domeniu „al fatomelor”, zona ta corticala, respectiv neoronala ce apartine de trairi intense pe care le-ai avut in viata ta, s-a sensibilizat excesiv. De aceea pot aparea anumite exagerari involuntare a unor evenimente ulterioare. Daca persisti cu sensibilitatea ta excesiva, exista sanse sa-ti pierzi controlul si sa reactionezi neadecvat in imprejurari de fapt normale. Acest simptom iti poate crea mari probleme. Realitatea este mult mai complexa decit o intelegem noi.

   Nu mai citi, sau viziona asa ceva. Esti prea sensibila.

   Daca cei care coordoneaza acest web pot sa infiinteze un topic cu Povesti adevarate, Povesti uitate, respectiv Povesti traite in realitate, consider ca ar fi binevenit pentru unii dintre cititori.
   Se pot posta si creatii de asemenea povesti, creatii pentru persoane tari sau persoane sensibile, persoane care inainte de a se culca vor sa simta pe sira spinarii curentul fricii si a neprevazutului.

   Răspunde
3. webmaster spune:

   7 octombrie 2007 la 12:01

   Vom avea un forum, dar mai durează puţin, pentru că sunt altele deja în lucru.

   Răspunde
4. iulia spune:

   11 octombrie 2007 la 23:53

   am sa povestesc si eu ceva din ce am trait eu si cea mai buna prietena a mea cand eram mici cam vreo 7 ani… eu de mica eram pasionata de fantome si credeam, dar prietena mea nu credea si radea de mine cand ii ziceam ca as vrea sa vad o fantoma… si acum sa incep sa va povestesc cateva intamplari de-ale mele… era iarna si eram sus la etaj (la tara) cu prietena mea si ne jucam, eu m-am uitat dintr-o data in visinul de la casa unde se afla garajul bunicului meu (toti vecinii si cateva rude de-ale mele zic ca este un loc batnuit si blestemat, dar bunicii mei sunt singurii care nu cred ca s-a intamplat ceva acolo) si am vazut ceva negru in copac, dar nu mi-am dat seama ce este si am crezut ca e o fantoma, i-am zis prietenei mele sa plecam deoarece am vazut o fantoma si era si ceata afara, iar ea a inceput sa rada si zicea ca sunt nebuna daca mi se pare ca vad o fantoma, iar atunci am auzit ceva pe acoperis, iar ea s-a uitat si a inceput sa tipe si a fugit jos, apoi eu m-am uitat sus si am vazut din nou ceva negru si am fugit jos dupa ea, iar cand am ajuns jos usa ca sa intram in casa la bunicii mei era blocata si nu s-a deschis decat dupa 10 min knd au auzit bunicii mei strigatele noastre si busiturile noastre in usa… Un alt lucru care mi s-a intamplat si a fost ciudat a fost peste 2 ani, dupa ce ne-am speriat atunci: afara tuna si fulgera, dar noua nu ne era frica si stateam intr-o camera in care mereu se bloca usa, ne dadeam mari curajoase, apoi am inceput sa ne amintim de ce ni s-a intamplat inainte si sa vorbim despre fantome, iar atunci dulapul care era inchis cu cheia s-a deschis singur, iar noi doua ne-am speriat si am incercat sa iesim de acolo, cand am reusit sa iesim am fugit repede afara si ne-am chemat bunicii, iar cand ne-am intors era inchis din nou, ciudata chestia , dar pe minte tot nu m-a convins ca exista fantome, ci doar au fost anumite chestii care ni s-au parut ciudate si nu a fost o fantoma… apoi peste 1 an am fost in locul blestemat din acel oras si m-am ascus de o fata acolo, dar m-am uitat in spate si am vazut o fantoma care arata la fel ca mine, iar de atunci mi-am zis ca exista cu adevarat fantome si nu mai trebuie sa caut dovezi… dar nu m-am putut opri… aqm 3 ani (eu avand 13) tocmai ma gandeam la fantome si ma duceam la un prieten sa ii dau niste carti, dar pe scari m-a luat f rau ameteala si mi s-a parut ca am vazut cv inainte sa inchid ochii si sa cad, m-am trezit in 2 min cred nu stiu sigur, dar am stat din cauza cazaturii 1 luna in spital, iar de atunci nu am mai cautat fantome ca sa nu imi fie frica de accidente sau ceva de genu`… dar azi am simtit nevoia de a incepe din nou… am inceput sa caut din nou fantome, pentru ca am inceput sa nu mai cred in ele, iar atunci cand nu mai cred simt nevoia sa cred din nou (si nu stiu de ce)… acum eu si prietena mea suntem singurele care stim ce s-a intamplat, iar ceilalti zic ca ni s-a parut sau ca suntem nebune… iar acum putetzi crede ce vreti, nu va oblig sa credeti in fantome, dar nici sa nu credeti

   Răspunde
5. mihaela spune:

   13 octombrie 2007 la 14:06

   mdea pey ce sa zic si eu… mie personal mi s-a parut ciudata povestea p care o sa vi-o zic… eram destul de mica, cred ca aveam vreo 6-7 ani… nu pot sa zic ca eram asa interesata de fantome… ptr ca nici nu prea aveam de ce (pe atunci nici nu cred ca iesisem vreodata din oras, adica nici la tzara nu ajunsesem inca)… deci veneam din camera mea si ma duceam in sufragerie, unde era mama care ma chemase… era un hol lung, iar in dreapta era usa de la intrare, cand am trecut prin dreptul usii am vazut un fel de ceata care parea sa aiba un chip uitandu-se la mine… mdea fiindca eram fff curioasa la varsta aia (si acum mai sunt, dar nu chiar asa de rau) am stat si eu vreo 2 min si m-am uitat la ea (orice ar fi fost) pana cand a venit tata si m-a intrebat ce fac… chestia aia disparand in timpul asta… cativa ani nu am mai vazut-o (dar nici nu am uitat-o)… acum vreo 2 ani a aparut din nou (in timpul cand nu am vazu-o nu am zis nimanui, d frica sa nu fiu considerata nebuna)… dupa ce am vazut-o penultima data, am facut niste cautari si am aflat ca fantomele bantuie locurile unde au miri.. asa ca am intrebat-o pe mama dak a mai locuit cineva in casa asta in afara de noi… raspunsul a fost negativ… ultima data am vazut-o acum vreo 6-7 luni… si inainte sa ziceti ceva, sa stiti ca da, cred in fantome….

   Răspunde
6. Indigo spune:

   14 octombrie 2007 la 7:19

   Fetelor, nu mai mancati greu, sau tarziu, seara, ca uite ce patiti…

   Răspunde
7. iulia spune:

   19 octombrie 2007 la 20:09

   eu cred 100% in fantome si am patit de multe ori lucruri ciudata… mergeam pe strada si era seara. am simtit dintr-o data ca cineva ma urmareste, dar cand m-am uitat nu era nimeni… noaptea am impresia ca cineva e in camera, dar nu e… uneori usile se deschid sau aud ciocanituri si zgomote… noaptea mai vad si niste umbre care nu sunt ale lucrurilor din camera… as vrea sa mai vb si cu altii care cred in fantome deci plz bagati id meu in lista… hell_girl_satsuki plz

   Răspunde
8. deea spune:

   24 octombrie 2007 la 15:25

   as vrea si eu sa va spun ce mi s-a intamplat intr-o zi (mai bn zis dimineata). eram acasa cu sora mea care dormea. m-am dus la baie sa ma spal pe fata si din obisnuinta am inchis usa. cand am vrut sa ies, am vazut o umbra care iesea din camera surori mele si se indrepta spre bucatarie. eu am crezut ca este sora mea, dar cand am deschis usa a disparut, iar cand am intrat in camera, sora-mea inca dormea. m-am speriat incredibil de tare, dar nu am putut spune nimanui pt ca am crezut ca vor spune ca sunt nebuna… sper ca nu veti rade de mine

   Răspunde
9. Anca spune:

   24 octombrie 2007 la 22:24

   Nu stiu ce sa cred, dar o sa va spun si eu ceva ca mi s-a intamplat. Era Halloweenul si pentru ca colega mea era singura acasa am mers eu si inca o prietena sa dormim la ea. Ne-am uitat la o gramada de filme horror. Intre timp colegele mele au comandat pizza si am continuat sa ne uitam la diferite filme. La un momentdat am auzit o voce, iar noi am mers sa vedem ce este (am crezut ca venise tipul cu pizza). Am deschis usa din dormitorul parintilor ei, pe un perete se vedea o umbra rosie. Ne-am uitat de unde ar putea veni lumina aceea, dar pe geam se vedea doar luna. Am coborat in camera prietenei mele si am inceput sa povestim chestii despre fantome si ce am crezut noi ca era lumina aia rosie. La orice sunet pe care il auzeam credeam ca sunt fantome… Pana la urma tipul cu pizza a venit. Dupa ce am mancat am inceput sa sunam la diferite numere de telefon si sa ne dam drept zombi care vin sa ii manance pe oameni. Am vrut sa mergem la baie, dar se auzise iar zgomotul acela, iar noi eram speriate. Am urcat la etaj, dar nu se vedea nimica. Am coborat in camera ei si am inceput sa dam din cap si sa sarim pe muzica rock (noi suntem rockertize). Dintr-o data perdeaua geamului fluitra, iar noi ne-am speriat de moarte. Poate din cauza vantului puternic geamul se deschise. In seara aceea ne propusem sa ne distram, dar mai mult ne-am speriat Asta s-a intamplat acum un an, cand aveam 12 ani, acum ne amintim de seara aceea si chiar nu ne amuzam pe chestia asta…

   Răspunde
10. JohnCena spune:

    26 octombrie 2007 la 15:27

    mai fetelor, ori ati mancat stricat, ori ca din cauza ca credeti in fantome, fiecare sunet, umbra etc vi se par ciudate si credeti ca sunt fantome, daca spuneati ceva concret, va credeam, de exemplu ca vi s-a aratat o fantoma, sau vi se misca lucrurile prin casa, PC: Cred in fantome, dar nu-i cred pe aceia care nu spun lucruri concrete.

    Răspunde