Maiakovski, cel mai mare poet al literaturii ruse şi mondiale din secolul al XX-lea a avut fericirea să „trăiască într-o epocă în care poporul său a doborât dominaţia capitalismului şi a trecut la construirea societăţii socialiste.
Revoluţia din Octombrie, care a deschis o nouă eră în istoria omenirii, a determinat trăsăturile esenţiale ale creaţiei lui Maiakoyski, creând un nou tip de poet-luptător pe care Maiakovski L-a întruchipat în întreaga sa activitate poetică.
Lirica lui Maiakovski se deosebeşte calitativ de lirica marilor săi predecesoi, întrucât ea exprimă simţămintele şi gândurile omului nou, ale omului epocii socialiste. Lirica sa este partinică, socialistă.
Pentru a înţelege importanţa Revoluţiei din Octombrie în dezvoltarea creaţiei lui Maiakovski, trebuie să menţionăm că el a pătruns sensul revoluţiei mai adânc şi mai multilateral decât ceilalţi poeţi din acea epocă. Mulţi scriitori chiar dintre cei care au salutat cu sinceritate Revoluţia din Octombrie, vedeau în ea, în primul rând, o forţă spontană care distruge falsa orânduire burgheză, şi nu înţelegeau măreţele ei sarcini constructive; nu vedeau rolul organizator şi conducător al partidului bolşevic.
În creaţia lui Maiakovski, un loc important îl ocupă satira, care a fost o armă puternică în lupta pentru construcţia socialistă a economiei naţionale. În acelaşi timp, ea a fost şi rămâne şi astăzi o armă sigură a criticii şi autocriticii sovietice. În satira sa, Maiakovski este întotdeauna profund principial, aspru şi îndrăzneţ în alegerea mijloacelor artistice.
Creaţia lui Maiakovski cucereşte mereu alte milioane de cititori în ţara sa, în ţările de democraţie populară şi printre oamenii progresişti din ţările capitaliste.
Scriitorul A. Fadeev a arătat cât se poate de bine cauza măreţei glorii, în continuă creştere, a lui Maiakovski: „Cauza constă în aceea că, în opera lui, s-au îmbinat pentru prima dată în istorie poezia şi comunismul”. Tocmai de aceea versurile lui Maiakovski „reprezintă un gigantic pas înainte pe calea dezvoltării artistice a omenirii”.
Maiakovski s-a caracterizat: „Sunt totul o inimă”, şi această definiţie este extrem de justă.
Maiakovski, cel mai mare poet al literaturii ruse şi mondiale din secolul al XX-lea a avut fericirea să „trăiască într-o epocă în care poporul său a doborât dominaţia capitalismului şi a trecut la construirea societăţii socialiste.
Revoluţia din Octombrie, care a deschis o nouă eră în istoria omenirii, a determinat trăsăturile esenţiale ale creaţiei lui Maiakoyski, creând un nou tip de poet-luptător pe care Maiakovski L-a întruchipat în întreaga sa activitate poetică.
Lirica lui Maiakovski se deosebeşte calitativ de lirica marilor săi predecesoi, întrucât ea exprimă simţămintele şi gândurile omului nou, ale omului epocii socialiste. Lirica sa este partinică, socialistă.
Pentru a înţelege importanţa Revoluţiei din Octombrie în dezvoltarea creaţiei lui Maiakovski, trebuie să menţionăm că el a pătruns sensul revoluţiei mai adânc şi mai multilateral decât ceilalţi poeţi din acea epocă. Mulţi scriitori chiar dintre cei care au salutat cu sinceritate Revoluţia din Octombrie, vedeau în ea, în primul rând, o forţă spontană care distruge falsa orânduire burgheză, şi nu înţelegeau măreţele ei sarcini constructive; nu vedeau rolul organizator şi conducător al partidului bolşevic.
În creaţia lui Maiakovski, un loc important îl ocupă satira, care a fost o armă puternică în lupta pentru construcţia socialistă a economiei naţionale. În acelaşi timp, ea a fost şi rămâne şi astăzi o armă sigură a criticii şi autocriticii sovietice. În satira sa, Maiakovski este întotdeauna profund principial, aspru şi îndrăzneţ în alegerea mijloacelor artistice.
Creaţia lui Maiakovski cucereşte mereu alte milioane de cititori în ţara sa, în ţările de democraţie populară şi printre oamenii progresişti din ţările capitaliste.
Scriitorul A. Fadeev a arătat cât se poate de bine cauza măreţei glorii, în continuă creştere, a lui Maiakovski: „Cauza constă în aceea că, în opera lui, s-au îmbinat pentru prima dată în istorie poezia şi comunismul”. Tocmai de aceea versurile lui Maiakovski „reprezintă un gigantic pas înainte pe calea dezvoltării artistice a omenirii”.
Maiakovski s-a caracterizat: „Sunt totul o inimă”, şi această definiţie este extrem de justă.
Şi totuşi, să nu o dăm în manieră englezească, atunci când transcriem numele ruseşti. Corect e: Aleksandr Rodcenko.