În dragoste „cădem”. Suntem loviți, suntem zdrobiți, leșinăm. Ardem cu pasiune. Iubirea ne înnebunește și ne îmbolnăvește. Suferim, iar apoi ni se frâng inimile. În esență, vorbind despre dragoste în acest fel conturează modul prin care noi o experimentăm, spune scriitoarea Mandy Len Catron. În acest discurs destinat oricărei persoane care a fost vreodată îndrăgostite nebunește, Catron scoate în evidență o altă metaforă pentru dragoste care ne poate ajuta să descoperim în această experiență mai multă fericire – și mai puțină suferință.
Mulți spun, probabil și crezând în vorbele lor, că dragostea, cea autentică (despre care toți aceștia afirmă că e necondițională!), nu-i decât sentiment pur, cu alte cuvinte, un fel de descărcare electrică (sau hormonală sau o întrepătrundere greu de deslușit între latura electrică și hormonală a trupului) pe care o simți atunci când îți place cu adevărat de cineva.
Dacă dragostea reală ar fi doar atât, un fulger (doar nu degeaba francezii au venit cu expresia coup de foudre!), înseamnă că numai ceea ce este ea de bună seamă, dincolo de sfera imediatității emoției pe care o exprimă, dar și pe care o… încarcă, nu este și nu poate, nicidecum, fi.
Căci asemenea dragoste este, din toate punctele de vedere, un simplu fulger. Practic, nu vezi nici când apare pe firmamentul ființei tale (ca să vorbesc pompos, à la Rică Venturiano), nici când dispare de pe el, dar nici măcar, nu ai tu, subiect direct al dragostei, cum să vezi sau, mai degrabă, cum să-i percepi, existența, atât de sumară va fi fost ea în această lume.
„Eu fac comerț cu vise, și vând dragoste la bucată către milioane de oameni”, spune Shah Rukh Khan, cel mai mare star de la Bollywood. În acest discurs încântător și amuzant, Khan își trasează arcul vieții, expune câteva mișcări faimoase de dans și ne împărtășește înțelepciunea câștigată cu greu de-a lungul unei vieți petrecute în lumina reflectoarelor.
Născut în 1957, traducător, specialist în literatura italiană vulgară şi neo-latină a Renaşterii (Colonna, Sannazaro, Marullo, Poliziano, Boiardo mai ales), profesorul François Vaucluse locuieşte în mod obişnuit la Merano (Haut-Adige), Italia.
Binecunoscut atât în Franţa, cât şi în Italia, autorul a publicat sub pseudonim în diverse reviste precum: les Cahiers du chemin sau Promesse. Ultimele sale lucrări sunt: „L’amitié des peintres” (2008), „Le Bandeau d’Éros” (2012), „Modernes et post-modernes” (sub tipar). Autor al unei Arte a puţinului („L’Art du peu”), tradusă în limba română de MariAnne, recent publicată în Citatepedia, François Vaucluse este cunoscut publicului român amator de aforisme datorită participării sale la Festivalul International al Aforismului de la Tecuci, 2017.
Dragostea transformă lumea în poveste. Cinci întâmplări, citite pe trei voci, de pe audiobookul „Poveşti de dragoste la prima vedere”, ne deschid apetitul pentru neaşteptatele apariţii ale iubirii. Editura Humanitas dă întâlnire publicului cu Mariana Mihuţ, Gabriel Liiceanu şi Radu Paraschivescu, cei trei cititori de pe audiobook, marţi, 14 martie 2017, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. La întâlnire sunt prezente şi autoarele Adriana Bittel (poveste în lectura Marianei Mihuţ), Ana Blandiana şi Ioana Pârvulescu (poveşti în lectura lui Gabriel Liiceanu). Întâlnire moderată de Lidia Bodea.
Încarc...
29 voturi