Lora, una dintre cele mai bune voci feminine din România, a lansat „Rămas bun”, o piesă de dragoste ce transmite un mesaj puternic de durere şi regret în apropierea despărţirii. Muzica şi versurile piesei „Rămas bun” au fost scrise de Lora împreună cu băieţii de la DOMG (Dorian Oswin şi Mihai Gruia), Mellina, Şerban Cazan, Sergiu Ferat şi Alexandru Stângaciu, iar de producţia piesei s-a ocupat echipa de la Hahaha Production.
Muzeul Naţional Cotroceni a invitat artiștii din industriile creative, consacrați sau la început de drum, să ia parte la redefinirea spațiului Cotrocenilor, prin participarea la concursul de design de obiect, „Cotroceni creativ”. Concursul a urmărit să găsească soluții contemporane de valorificare a identității și specificului Muzeului Național Cotroceni, îmbogățind în același timp paleta de obiecte din magazinul de suveniruri al muzeului.
În concurs s-au înscris peste 50 de participanți cu idei de obiecte din mai multe arii ale artelor plastice şi decorative, dar şi din zona de design, precum: sculptură, pictură, desen, țesături şi broderie. Procesul de evaluare a reprezentat o provocare frumoasă pentru membrii juriului, aceștia apreciind numărul mare, creativitatea și atenția cu care au fost lucrate obiectele propuse.
Editura Humanitas Fiction invită publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu marţi, 10 octombrie 2017, ora 19:00, la lansarea romanului „E-un rege nebun în Danemarca” de Dario Fo. La eveniment participă Smaranda Bratu Elian şi Oana Boşca Mălin, traducătoare şi reputate italieniste, şi Cosmin Ciotloş, critic literar. Vlad Russo, senior-editor Humanitas şi traducătorul romanului, este moderatorul serii.
Editura Humanitas Fiction şi Institutul Cervantes aşteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu miercuri, 4 octombrie 2017, ora 19:00, la o întâlnire cu scriitorul Francesc Miralles, prilejuită de lansarea romanului „Iubire cu i mic„, recent apărut în colecţia Raftul Denisei, şi de participarea scriitorului spaniol la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT, 4–8 octombrie 2017). La lansare participă, alături de Francesc Miralles, Daniela Zeca Buzura şi Cristian Pătrăşconiu, scriitori şi jurnalişti culturali. Întâlnirea este moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. Seara se încheie cu o sesiune de autografe.
Pentru prima dată în lume, cartea celebrului poet, pictor și filosof de origine libaneză Kahlil Gibran, „Profetul”, este prezentată sub forma unui emoționant spectacol–concert în orașele București, Timișoara și Cluj în această toamnă. Inițiatoarea proiectului este apreciata interpretă de jazz, Teodora Enache. Punerea în scenă a acestui proiect de suflet al Teodorei Enache se bucură de participarea extraordinară a actriței Oana Pellea. Împreună, cele două artiste sunt manifestările Profetului prin muzică și cuvânt, iar calitatea spectacolului pare a fi deja asigurată de forța interpretativă a celor două artiste. Regia este semnată de Mihai Țărnă, iar spectacolul are două reprezentații la Teatrul Odeon, pe 30 septembrie 2017 și 1 octombrie 2017, de la ora 20:00.
Analizând lumea din insolite unghiuri intime, Liliya Gazizova demonstrează că print-un punct sensibil poţi trasa o infinitate de drepte paralele la poezia adevărată. Riguroasă şi exactă, poeta îşi închide raţionamentele lirice în minipoeme, pe cât de sincere, pe atât de concise. Iubirea este legată de probabilitatea destinului, iar bărbatul iubit (plin de necunoscute şi variabile) este un etern sistem de ecuaţii algebrice, compatibil şi nedeterminat, care presupune o mulţime de abordări şi o multitudine de soluţii. De altfel, în poemul „Iubirea şi matematica”, poeta scrie: “Iar noaptea din nou / Sunt foarte aproape de rezolvare. / Însă spre dimineaţă tu te prefaci / Într-o nouă problemă de matematică. / Şi iar încep să te rezolv…”. Un discurs poetic poetic potrivit, pentru o creatoare din Kazan, oraşul în care a trăit şi gândit celebrul matematician Nikolai Lobacevski, părintele geometriei neeuclidiene.
Poezia ei, caldă şi autentică, departe de a fi abstractă, cantonează preponderant în lumea obişnuitului cotidian. Copiii, părinţii, soţul, sora, familia constituie universul imediat, inundat de un lirism bine temperat. Poeta visează în mijlocul obligaţiilor casnice şi lucrurile cele mai simple din jurul ei devin poezie. Relevantă în acest sens este confesiunea din poemul “Fără ezitare”, astfel: “Să scrii despre iubire fără ezitarea / Femeii de patruzeci de ani, / E ridicol. / Grija de apropiaţi şi de pâinea de zi cu zi / Sufocă dorinţa.”