Blog.Citatepedia.ro
cărţi, teatru, cinema, muzicăSearch Results
Despre puterea cuvintelor
Relativitatea lucrurilor: într-o iarnă, un reporter de televiziune, înfofolit ca un eschimos pe timp de furtună, prezenta în direct vremea cumplit de geroasă care se abătuse asupra unui oraş american, ferindu-şi ochii şi gura de vântul iute şi tăios ca o lamă de cuţit. Din senin, apare un bărbat gol-goluţ, care începe să ţopăie şi să se învârtă în jurul lui ca un faun. Până când pe reporter îl pufneşte râsul şi nu mai poate continua transmisiunea…
Mi i-am imaginat pe oamenii care stăteau în faţa televizoarelor, acasă, la căldură, şi ascultau ştirea. Mi i-am închipuit trăgându-şi mai bine pătura sub bărbie, apropiindu-şi radiatoarele de picioare, înfundându-şi mai abitir şosetele de lână în papuci…
M-am întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă acel vânt geros s-ar fi abătut asupra acelui oraş american fără ca nimeni să comenteze despre asta. Probabil că nimic. Ar fi fost un fenomen natural şi atât, căruia acel bărbat curajos n-ar fi simţit nevoia să i se opună, iar ceilalţi, din faţa televizoarelor, să i se supună. Iată o demonstraţie simplă despre puterea colosală a cuvintelor. Despre felul în care aceleaşi cuvinte (frumoase, urâte, îngrijorătoare, încurajatoare, triste, vesele, pesimiste sau optimiste) stârnesc în noi reacţii şi sentimente neaşteptate şi de neînţeles, raţional vorbind.
Continuare »
Perle… magistrale
Cele ce urmează au fost extrase dintr-o carte numită „Disorder in the American Courts” şi sunt lucruri reale spuse în timpul proceselor, publicate apoi de reporteri specializaţi în relatarea proceselor:
Avocatul: Doctore, e adevărat că dacă o persoană moare în somn, ea nu-şi va da seama de treaba asta până a doua zi dimineaţă?
Martorul: E adevărat că dumneata chiar ai trecut examenul de barou?
Continuare »
Felii de timp – Monstrul
Într-o staţie de autobuz, timpul a îngheţat parcă pentru todeauna în ochii unui tânăr, care cu ei goi, nu mai priveşte nici măcar în eul propriei sale singurătăţi.
– Hei, nu vă supăraţi! Autobuzul 32 merge spre centru?
Tânărul pare o statuie uitată de bătrâneţea timpului în acel loc, ca un vestigiu al omului care a fost cândva pe această planetă.
– Este drogat, mormăie femeia cu sacoşa grea în mână. Vai de tinereţea lui.
– Eiii… tu, femeie, parcă aud vocea timpului. Acest tânăr a efectuat o activitate epuizantă de câte 12 ore, timp de mai multe luni.
Şi amintirea-mi este brusc violată de moartea acelei tinere, de prea multă muncă. Un viol al raţionalului, al umanului, atât cât a mai a mai rămas în mine, ca un vestigiu a unor timpuri care au fost cândva reale sau doar în închipuirea mea. Deodată, în mintea mea năvălesc zeci de canale de televiziune şi de radio, în acelaşi timp. Fragmente disparate şi încâlcite, într-o ucigaşă năvală de date, nume şi evenimente, îmi sună cu prelungi ecouri în tuneluri de neuroni, precum o bombă care explodează cu încetinitorul.
Continuare »
„Degete mici” de Filip Florian a apărut şi în limba poloneză
Romanul „Degete mici” de Filip Florian a apărut în limba poloneză la editura Czarne, în traducerea lui Szymon Wcisło, cu titlul Małe Palce.
„Kleine Finger”, varianta în limba germană a romanului „Degete mici”, a fost publicată, în traducerea lui Georg Aescht, la prestigioasa editură Suhrkamp. Romanul a mai apărut în limba maghiară la Magvetö Publishing House Ltd, în traducerea lui Karácsony Zsolt, cu titlul „Kisujjak”. Urmează să apară şi versiunea americană, la Harcourt Publishing House, precum şi cea slovenă, la editura Didakta, anul acesta.
Continuare »
Poveşti de adormit copiii
Pe 16 ianuarie 2009 are premiera în România o comedie nebună, pentru toate vârstele: „Poveşti de adormit copiii” („Bedtime Stories”). Filmul realizat de Adam Shankman îi are în distribuţie pe Adam Sandler, Keri Russell, Guy Pearce, Richard Griffiths, Jonathan Pryce, Courteney Cox, Lucy Lawless.
Continuare »