Cristina Bălan, câştigătoarea celei de-a 5-a ediţii a emisiunii concurs Vocea României, lansează single-ul şi videoclipul „Sertar cu amintiri”, o poveste audiovizuală plină de forţă şi emoţie. Regizat de către Millo Simulov, alături de echipa Spider, videoclipul este realizat prin tehnica „one shot”, ceea ce presupune filmarea continuă, cu o singură cameră, a întregului material video. Procedeul prin care a fost realizat videoclipul „Sertar cu amintiri” este dezvăluit într-un material making-of ce urmează să fie lansat în scurt timp.
În perioada 7 – 25 noiembrie 2017 are loc la München manifestarea Zilele Culturii Române. Organizată anual în colaborare cu parteneri de prestigiu care activează pe scena culturală din Bavaria, această manifestare aduce în fața invitaților un program cultural divers. Acesta cuprinde Festivalul Filmului Românesc, eveniment prestigios, de mare anvergură, primit cu entuziasm atât de publicul cinefil, cât şi de presa de specialitate, și aflat la cea de-a 12-a ediție, precum şi o serie de evenimente culturale, din domenii precum muzica sau artele vizuale. În deschidere este vernisată la Consulatul României la München expoziția „Entwurzelt – Verwurzelt“ a artistului de origine română Radu-Anton Maier.
În cadrul Festivalului Filmului Românesc sunt prezentate anul acesta filme precum lungmetrajele „Ana, mon amour”,în regia lui Călin Peter Netzer, „Breaking News”, regizat de Iulia Rugină, „Fixeur” în regia lui Adrian Sitaru, „Aniversarea” de Dan Chişu, scurtmetrajele „Scris/Nescris” de Adrian Silişteanu, „Mă cheamă Costin” de Radu Potcoavă sau documentarele „Varză, cartofi şi alți demoni”, de Şerban Georgescu, şi „Planeta Petrila”, în regia lui Andrei Dăscălescu.
Sâmbătă, 21 octombrie 2017, la ora 12:00, Editura Humanitas și organizatorii Festivalului Internațional Clara Haskil le dau întâlnire melomanilor și iubitorilor de carte din București în Librăria Humanitas de la Cișmigiu pentru un dublu eveniment. Este vorba despre lansarea celei mai cunoscute biografii a Clarei Haskil, cartea semnată de muzicologul francez Jérôme Spycket, apărută, după 30 de ani, într-o nouă traducere la Editura Humanitas, și de conferința de presă dedicată ediției din acest an a Festivalului Internațional Clara Haskil (27–29 octombrie 2017, Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu). La eveniment sunt prezenți: Alina Azario, pianistă și director artistic al Festivalului Clara Haskil, Cristina Comandașu, redactor-șef Radio România Muzical, Dan Dediu, compozitor, pianist și muzicolog, și Vlad Alexandrescu, specialist în filosofia și istoria ideilor. Publicată în condiții grafice excelente și într-o nouă traducere semnată de Lidia Dumitru, Elena Ciocoiu și Adina Cobuz, cartea lui Jérôme Spycket este lansată în toamna aceasta și în alte orașe din țară.
Scriitoarea franceză Catherine Cusset, câştigătoarea Premiului Liste Goncourt – Le Choix roumain 2016, vine la Bucureşti pentru lansarea ediţiei în limba română a romanului „Celălalt pe care-l adoram„, în traducere de Doru Mareş, recent publicat în colecţia „Raftul Denisei”, la Editura Humanitas Fiction.
Aici țipătul goelanzilor nu e, ca aiurea, ascuțit și jalnic. La Miramare cerul e albastru ca o boltă de peruzea. Marea se îndoaie în cute de smarald, bătând malurile golfului și prelingând licărișul zării, arcuit din lagunele Veneției până în livezile Iliriei. Șalupele, cu două pânze, alunecă, se întrec, ca lebedele când își încondură aripile și vâslesc adânc cu picioarele lor cenușii. Și nu e dor, nu e farmec și cântec de dragoste pe care călătorul să nu-l simtă izvorând de pretutindeni din pânza ce lincăie molatic și din albia țărmurilor cu grădini de chiparoși și portocali.
Și dacă năvodul atârnă greu, pescarii întind vesel de funii. Mușchii lor de aramă se umflă; mânecile trosnesc; chipurile lor, torturate de opintire, se-nviorează; iar când apar din valuri maldărele de pești, care sar și scutură din coadă, încep cu toții să cânte, în mijlocul șuietului de peste ape, cântece moștenite de la strămoșii lor.
„Eviva! colț fericit al lumii, cu adieri și calde, și răcoroase. Cât vei fi bogat în pește și aurit de soare, vom pluti în copăile noastre până în matca Adriei.”
„Le Terence de notre siecle”… Cu variații pe această formulă l-au petrecut admiratorii contemporani pe Moliere de la cele dintâi succese până după moarte. Prietenul Scipionilor se potrivea, desigur, mult mai bine cu idealul eleganței nobile, cu dogmele frumuseții binecrescute decât plebeul Plaut.
Prefața ediției din 1682 arată lămurit ce gândeau admiratorii actorului poet: „Tout le monde a regrette un homme si rare et le regrette encore tous les jours: mais particulierement les personnes qui ont du gout et de la delicatesse. On l’a nomme le Terence de son siecle; ce seul mot renferme toutes les louanges qu’on lui peut donner”… Să luăm seama: „du gout et de la delicatesse”, două din ingredientele indispensabile esteticii timpului sunt aici direct legate cu literatura comică, genul care, desigur, a rezistat mai tare tuturor delicateților.
Încarc...
