Trăiesc într-un vis
Videoclipul cântecului interpretat de Cristina Rus
Videoclipul cântecului interpretat de Cristina Rus
Noua premieră de la Teatrul Metropolis din Bucureşti este „Visul unei nopţi de vară”, faimoasa piesă a lui William Shakespeare, de această dată în regia, scenografia şi coloana sonoră ale lui Dragoş Galgoţiu. Primele reprezentaţii au loc luni, 29, şi marţi, 30 septembrie 2008.
Continuare »
Miercuri, 25 iunie 2008, la Librăria Cartureşti (str. Pictor Verona nr. 13), începând cu ora 18:00, Editura Polirom organizează lansarea romanului „Visătoarele” de Alexandra Ares, unul dintre cele cinci titluri cu care debutează colecţia „Romance”. Alături de autoare, la eveniment vor mai fi prezente actriţele Ilinca Goia şi Mihaela Sîrbu, scriitorul Ioan Mihai Cochinescu, criticii Lucia Verona şi Alexandru Matei.
„Visătoarele” (traducere din limba engleză de Larisa Copăceanu) prezintă o America în care goană după himere contrastează dureros cu realităţile dificile ale vieţii.
Continuare »
Învârt cu privirea globul pământesc stăpânit de ape. Stiloul odihneşte mohorȃt lȃngă ultima filă scrisă din jurnalul celor douăsprezece capitole ale zilei trecute. Nu aş şti că alte douăsprezece ore au mai trecut dacă ticăitul ceasului de perete nu ar trage scripetele timpului ca să ducă secundele către nefiinţă.
Un trandafir uscat a adormit în parfumul sângeriu încă emanat dureros şi în moarte de petale roşii şi uscate, amintiri neputicioase, semne ale secundelor plecate. Câteva scoici, rătăcite printre ghemotoace albe de hârtie, îşi amintesc de casa mării lor, urechea reda tainic zgomotele de pe creasta unui val de undeva de departe.
Continuare »
Încropesc din secunde ruginite minutarul lipsă de pe ceasornicul celor douăsprezece ore trecute suspect de repede pe lângă viaţa mea. Mă afund în tăcerea chemată spre mine.
Tac… să-mi ascult ceasul inimii cum roteşte nenumăratele minutare în sensul de stânga spre dreapta, anapoda, răvăşind lumea din secundă în clipă şi din veşnicie către neputinţă…
Crestez pe o coajă de portocală, rămasă de la masa orizontului, un ceasornic de cuvinte, să nu-mi mai recunoască timpul zilele care mor în amintire.
Continuare »