19 februarie 2018

Traducerile: descurajare sau fertilizare?

Publicul este așteptat la Librăria Humanitas de la Cişmigiu miercuri, 21 februarie 2018, de la ora 19:00, la o nouă ediție „Cărţile care ne-au făcut oameni, cu Dan C. Mihăilescu“. Scriitorul și traducătorul Radu Paraschivescu este invitatul serii, iar tema dezbaterii este „Traducerile: descurajare sau fertilizare?”.



Radu Paraschivescu spune:

„Traducţiile nu fac o literatură”, a decretat Mihail Kogălniceanu în 1840. Între timp, Kogălniceanu a devenit bulevard, cu piaţă şi statuie, iar concepţia despre traduceri s-a modificat. Dacă traducerea e un act de re-creaţie şi de transcodare culturală, ea se cere încurajată. Trebuie încurajată şi dezbaterea (evanescentă în prezent) despre calitatea traducerilor. Singurii descurajaţi s-ar cuveni să fie impostorii.

Dan C. Mihăilescu declară:

Greu de crezut, dar într-o lume bine garnisită cu impulsuri dictatoriale, unde populismul izolaționist și autohtonismul diabolizează sistematic cosmopolitismul, înregistrăm tot mai des, în cele mai neașteptate locuri, răbufniri împotriva așa-zisului exces de traduceri care ar face concurență neloială elanurilor creatoare naționale. Protocroniștii noștri pot jubila: «cuconul» Mihail Kogălniceanu este un precursor al acestei realități, postulând anxios încă la 1840 că «traducțiunile nu fac o literatură». Curat figură de precursor pentru tinerele colonii de pretutindeni, care își acuză colonizatorii civilizatori de proagandă macerantă, camuflată în forme culturale.

Oare să mai fie valabil subtextul îndemnului kogălnicean din Dacia literară? Cât a fost și este descurajantă literatura universală pentru energiile literare românești și cât de fertilizantă pentru universul tematic și talentul ficționarilor noțtri? Oare este cazul să mai verificăm numărându-ne și astăzi «faliții», căutând echivalenți autohtoni pentru alde Pinchon, Pamuk, Oz, Houellebecq, McEwan, Julian Barnes? Cu cine putem să pritocim subiectul de nu cu un romancier de forță, dublat de un vrednic traducător și observator al peisajului mental național, cum este Radu Paraschivescu?

Accesul la eveniment este gratuit în baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...

One thought on "Traducerile: descurajare sau fertilizare?"

  1. ivanov spune:

    Musiu! S-ar părea că n-aţi înţeles sensul propoziţiunii kogălnicene! Mihail nu era împotriva traducerilor, Doamne fereşte! A tradus şi el în tinerereţea sa! Atrăgea atenţia că traducerile nu pot suplini o LITERATURĂ NAŢIONALĂ! Care are nevoie de lucrări ORIGINALE! De proiecţii româneşti ale lumii noastre române! Degeaba vă amuzaţi! Coconul Mihail avea dreptate! Pe vremea lui „ai noştri tineri” , şcoliţi la Paris, traduceau orice răhăţel franţuzesc, iar literatura naţională se reducea la câţiva amatori de rime, precum Conachi, Ţichindeal, Mumulean şi Ienăchiţă. Iar acum, din traduceri am făcut o mare industrie. Orice izmănar anglo-saxon e tradus imediat, că sunt bani europeni pentru asta. Cât priveşte creatorii români, cu excepţia lui Cărtărescu, ăştia mai pot să aştepte. La fel facem şi cu filmele. Orice scălâmbăială comercială americană e tradusă şi pusă pe ecrane. Filmele mari româneşti au rămas tot alea făcute de comunişti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook