19 martie 2013

Spectacolul-lectură „Viaţă şi destin” de Vasili Grossman

Miercuri, 20 martie 2013, de la ora 16:00, Editura Polirom şi Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti (Str. Iuliu Barasch 15) organizează o nouă ediţie a proiectului „Cu cărţile deschise!”, prilej cu care actorii teatrului vor citi din romanul „Viaţă şi destin” de Vasili Grossman, apărut în colecţia „Biblioteca Polirom”, traducere şi note de Laurenţiu Checicheş. Distribuţia spectacolulului-lectură este alcătuită din Maia Morgenstern, Leonie Waldman Eliad, Andrei Finti, Roxana Guttman, Luana Stoica, Geni Brenda, Dorina Păunescu, Nicolae Predica, Mircea Dragoman şi Silvia Schmidt.



„Cu cărţile deschise la TES!” este un proiect iniţiat de artiştii teatrului pentru a oferi publicului pagini din literatura română şi universală şi în alt format decât cel al unui spectacol montat. În fiecare lună, actorii Teatrului Evreiesc de Stat organizează un spectacol-lectură, iar intrarea este gratuită.

Viaţă şi destin”, una dintre capodoperele literaturii ruse şi universale, este o carte cu o istorie ieşită din comun. Fără a se lăsa descurajat de dificultăţile întâmpinate la publicarea romanului anterior, Spectacol-lectura la Teatrul Evreiesc de Stat: Viata si destin de „Pentru o cauză dreaptă”, Vasili Grossman a început lucrul la proiectata continuare a acestuia, „Viaţă şi destin”, în 1952. Opt ani mai târziu, l-a propus spre publicare, dar în 1961 KGB-ul a confiscat manuscrisele, copiile la indigo şi notiţele romanului, sub pretextul că era mai subversiv chiar decât „Doctor Jivago” al lui Pasternak. Acţiunea cărţii se desfăşoară pe fundalul bătăliei de la Stalingrad, dar ramificaţiile ei cuprind întreaga Rusie, de la cotul Donului până în lagărele Gulagului, conturând fizionomia unei epoci dramatice şi înfăţişând destine memorabile. Pe lângă criticile la adresa sistemului totalitar, anumite aspecte ale romanului sugerează o strânsă analogie între nazismul german şi comunismul sovietic. Salvat ca prin minune, un exemplar microfilmat al cărţii a ajuns în Elveţia, unde a fost publicat în 1980. În Rusia, o primă ediţie, imperfectă şi trunchiată, a apărut în 1988, un an mai târziu fiind publicată ediţia definitivă, după care s-a realizat prezenta traducere în limba română.

În The Washington Post, romanul a fost descris ca fiind „unul dintre cele mai sumbre portrete ale societăţii ruseşti”.

Vasili Grossman a trăit în perioada 1905-1964. Este una dintre figurile marcante ale rezistenţei antitotalitare. S-a născut într-o familie de evrei asimilaţi din Berdicev (oraş din Ucraina de astăzi) şi a urmat cursurile Institutului de Studii Superioare din Kiev şi cele ale Facultăţii de Matematică-Fizică din cadrul Universităţii de Stat din Moscova, absolvind în 1929. A lucrat ca inginer chimist în bazinul Donului, dar la mijlocul anilor ’30 a renunţat la această meserie în favoarea literaturii. Nuvelele şi povestirile sale se bucură de succes şi atrag atenţia unor autori ca Maxim Gorki şi Mihail Bulgakov. În 1934, publică nuvela „În oraşul Berdicev”, care a stat la baza filmului „Comisar” (1967), regizat de Aleksandr Askolov. Filmul este însă interzis de KGB şi apare pe marile ecrane abia în 1990, în perioada perestroikăi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Grossman a fost reporter de front, unul dintre primii comentatori ai Holocaustului. Articolul său, „Infernul de la Treblinka”, din 1944, a făcut parte dintre probele acuzării în procesul de la Nürnberg. Însă criticile la adresa colectivizării şi a represiunii politice din URSS duc la interzicerea cărţilor sale, gloria lui Vasili Grossman fiind, în cele din urmă, ca şi a lui Bulgakov sau Pasternak, postumă.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Se încarcă...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole pe subiecte similare



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook