În mijloc de primăvară, a apărut număr 4 din 2013 al revistei de cultură „Constelaţii diamantine”. Alături de celelalte, şi acesta poate fi accesat în Biblioteca Citatepedia.
În preajma Paştelui, tema religioasă nu putea lipsi. Pe de altă parte, umorul este ceva mai prezent ca în alte rânduri. Poezia beneficiază, ca de obicei, de spaţii largi, iar ilustraţiile sunt din opera plastică a lui Caravaggio.
Continuare »
2 voturi
Încarc...S-a încheiat cea de-a V-a ediţie a Concursului Naţional de poezie, proză, epigramă, teatru scurt, eseu, reportaj, pictură, fotografie artistică, heraldică şi vexilologie, organizat de Fundaţia „Petre Ionescu-Muscel”, Biblioteca Municipală „Nicolae Velea” din Curtea de Argeş, Casa de Cultură Domneşti şi Asociaţia Naţională de vexilologie „Tricolorul”, Revista „Pietrele Doamnei”.
Tema propusă – lumea satului – a fost ilustrată cu talent de cei 101 concurenţi participanţi.
Continuare »
2 voturiÎncarc...A apărut volumul „O, Tempora! O, Mores!”, alcătuit şi publicat de doamna Dr. Elis Râpeanu, care conţine rezultatele Concursului Naţional de Epigramă „Mircea Trifu„, Ediţia a VI–a (Bucureşti, februarie 2011), dar şi tema pentru ediţia VII-a a aceluiaşi concurs.
Aşa cum sunt publicate în volum, rezultatele concursului sunt următoarele:
– Marele premiu “Mircea Trifu”: Gheorghe Şchiop,
– Premiul I: Ion Diviza,
– Premiul II ex-aequo: Eugen Albu,
– Premiul II ex-aequo: Gheorghe Bâlici,
– Premiul III: Vasile Larco,
– Menţiune: Eugen Pop,
– Menţiune: Petronela-Vali Slavu,
– Diplomă de onoare: Gavril Moisa,
Continuare »
2 voturiÎncarc...Festivalul Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare”, ediţia a XI-a, a început la 7 mai 2010, ora 17:00, în Sala de consiliu a Primăriei Buzău, situată într-o clădire monumentală, dată în folosinţă încă din anul 1903, în prezenţa epigramiştilor buzoieni şi a invitaţilor din ţară şi de peste Prut.
Continuare »
2 voturiÎncarc...„N-am cuvinte de a lăuda îndeajuns gestul acestei comunităţi, care-l cinsteşte pe Ion Cănăvoiu, fiind singurul exemplu de acest fel din ţară, în care un creator devine emblematic pentru o manifestare de prestigiu”, avea să sublinieze domnul George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România şi preşedinte al juriului ediţiei a XVII-a, prezent pentru a zecea oară la festivalul gorjean, ce se desfăşoară de fiecare dată în preajma zilei de 22 octombrie, data morţii lui nea Jean.
Din juriu au mai făcut parte Valerian Lică, Nicolae Dragoş, Alexandra Andrei, Spiridon Popescu, Grigore Marian Dobreanu, Ion Cepoi, Cornel Udrea, Alexandru Păsărin, Gabriel Bratu, Aurelian-Iulius Şuţă-ŞAI (membri) şi Constantin Popescu (secretar). Cea mai mare parte a acestora, au fost în după amiaza zilei de vineri 23 octombrie oaspeţii Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu” din municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj, „o experienţă deosebită, cu copii efectiv interesaţi de ceea ce se întâmpla acolo” (l-am citat pe scriitorul Cornel Udrea), întâlnire moderată de profesoara Elena Roată. În seara aceleiaşi zile, la o televiziune locală din Târgu-Jiu, s-a făcut timp de 45 de minute „o politică sănătoasă a umorului şi a acestui festival cu totul excepţional” (C. Udrea).
Continuare »
1 voturiÎncarc...La începutul lunii octombrie 2009 am avut bucuria de a fi martor ocular „la un moment fast al umorului românesc şi a celui bănăţean îndeosebi. O coincidenţă fericită şi poate nu întâmplătoare a făcut ca aniversarea să se întâmple exact în ziua în care…” „…în urmă cu 40 de ani, un grup de scriitori de la filiala Timişoara au avut iniţiativa de a înfiinţa un Cenaclu de satiră şi umor. Imediat li s-au alăturat scriitori şi graficieni satirici şi a început o activitate…” care atinge astăzi o vârstă unicat în epigrama românească, cu care doar Clubul epigramiştilor bucureşteni se mai poate lăuda (citatele aparţin, în ordine, domnilor G.Corbu şi I. Iacob-Bencei).
Încă de la sosirea în oraşul de pe Bega, în seara zilei de vineri 2 octombrie, ni s-a oferit dovada că „metronomul” Ionel Iacob-Bencei este un organizator unic în arealul epigramei româneşti, surprinzându-ne cu prezenţa concomitentă la manifestarea epigramatică, a umoriştilor din Republica Moldova şi din Serbia, instituind astfel „Axa Chişinău – Moisei (Bencei) – Uzdin”, o premieră pe care a pregătit-o, după cum ne-a mărturisit, încă din octombrie 2008, când a fost prezent la manifestări literare atât la Chişinău cât şi la Uzdin şi pe care a formulat-o aşa: „Treziţi-vă români din adormire!, / Ca să lăsăm acelora ce vin / O punte românească de iubire / Pe axa Chişinău – Moisei – Uzdin”. În plus, pe tot parcursul şederii noastre la Timişoara, aveam să ne convingem practic de autenticitatea sintagmei „Robul lui Dumnezeu şi al Epigramei” pe care apreciem (şi o vom demonstra în continuare) că Ionel Iacob-Bencei şi-o atribuie într-un mod cum nu se poate mai potrivit.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
