Cartea lui Don Miguel Ruiz este una practică, de bun simţ, scrisă într-un limbaj accesibil şi suficient de insistent pentru a fi reţinută. „Cele patru legăminte” propuse de autor reprezintă un foarte bun punct de plecare către sine, un exerciţiu pentru trezirea conştiinţei, o treaptă mai înaltă pe scara evoluţiei spirituale, de pe care putem privi mai cuprinzător asupra vieţii, a lumii, a omenirii, dar mai ales asupra drumului pe care îl avem de parcurs până la întruparea lui Hristos în noi înşine. Drumul de la om către Dumnezeu se poate face într-o clipă, fulgerător, graţie chemării divine. Drumul de întoarcere, obligatoriu, de la Dumnezeu către oameni este lung, anevoios şi confuz, pentru că se face pe cont propriu.

Această carte propune un „dans” compus din patru paşi, cu ajutorul căruia să începem a ne trăi viaţa într-un ritm mult mai armonios, fără impresia istovitoare că nu ne mişcăm prin aerul liber, ci ne croim drumul, în fiecare zi, prin grămezi de gunoaie – reziduuri psihice, energii uzate, amintiri sleite.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Silvia Velea in Cărţi, Impresii despre cărţi
Comenteaza! »