9 decembrie 2015

Preţul gloriei

„Preţul gloriei” („La rançon de la gloire”), comedia neagră în care doi pierde-vară îl răpesc pe Charlie Chaplin direct din cimitir, cu tot cu sicriu, intră în cinematografe vineri, 11 decembrie 2015.



Regia este semnată de Xavier Beauvois (cunoscut pentru „Des hommes et des dieux” şi „Le petit lieutenant”). În rolurile principale: Benoît Poelvoorde (l-ați putut vedea recent în „Testamentul Nou Nouț”, precum și, mai demult, în „Aaltra” sau „Mammouth”), Roschdy Zem („36 Quai des Orfèvres”, „Le petit lieutenant”) și Chiara Mastroianni (fiica lui Marcelo Mastroianni și Catherine Deneuve).

În „Prețul gloriei” au câte un rol și Dolores Chaplin, nepoata lui Charlie Chaplin, precum și Eugène Chaplin, fiul lui în vârstă de 61 de ani, care joacă rolul unui îngrijitor de animale la circ.

În 1977, fix în ziua de Crăciun, actorul Charlie Chaplin se stinge din viață într-un orășel din Elveția. Familia Chaplin locuiește aici din 1952, de când autoritățile americane refuză să-i mai permită intrarea în țară pe fondul suspiciunilor că ar fi un simpatizant al comuniștilor.

La trei luni după înmormântare, mormântul este profanat, iar sicriul dispare fără urmă. Autoritățile elvețiene încep imediat o anchetă. Între timp, văduva Oona Chaplin este contactată prin telefon de către răpitori: i se cer 600.000 $ drept răscumpărare. Oona refuză în mod clar șantajul, spunând că până și soțului ei situația i s-ar fi părut de-a dreptul ridicolă.

După cinci săptămâni de investigații – care include interceptări telefonice și supravegherea a circa 200 de cabine telefonice din regiune – hoții sunt prinși. Un polonez și un bulgar. Ei recunosc că au mari probleme financiare și că ideea le-a venit uitându-se la televizor. Primul este condamnat la patru ani și jumătate de muncă silnică, al doilea, la un an și jumătate de închisoare cu suspendare.

Ideea filmului i-a venit lui Xavier Beauvois într-o zi când se uita de-acasă, împreună cu soția, la un DVD cu „Limelight”, film realizat de Chaplin în 1952. „Chiar dacă toți îl știm pe Chaplin, mereu avem surpriza de a descoperi în filmele sale o mulțime de idei noi. Când a început el, filmele durau două minute. Chaplin a fost primul care chiar a explorat posibilitățile cinema-ului. De aceea, am ținut să includ în filmul meu imaginea sa cu un târnăcop în timp ce sapă la fundația pentru studioul Associated Artists. Același târnăcop cu care, mulți ani mai târziu, cei doi protagoniști din filmul meu îi dezgroapă sicriul”. Prima oară când a auzit de acest caz mai puțin neobișnuit, Xavier Beauvois a crezut că e o glumă. Apoi, după o minimă documentare pe internet, i s-a confirmat că răpirea era reală. „Așa am aflat că au fost doi emigranți,” povestește regizorul într-un interviu, „un polonez și un bulgar… Procurorul i-a numit chiar așa, charlots. Atunci mi-am zis: uite asta ar fi de film!”

Ulterior, regizorul a luat legătura cu poliția elvețiană. I s-a spus că nu îi pot oferi nici o informație fără acordul familiei Chaplin. Așa că Xavier Beauvois i-a contactat pe membrii familiei. Răspunsul a fost prompt și favorabil, fără a i se impune vreo condiție. „Cu siguranță că succesul pe care l-am avut între timp cu Des hommes et des dieux a făcut ca lucrurile să meargă mai ușor,” crede regizorul francez. „Am obținut acces la arhive și am reușit să parcurg toată corespondența de la acea vreme dintre Oona Chaplin și răpitori. A vizitat chiar și locul în care sicriul furat al lui Charlot a fost îngropat o perioadă.”

Povestea filmului se desfăşoară pe malurile lacului Geneva, în micul oraş elveţian Vevey, la finele anilor ‘70. La ieşirea din închisoare, Eddy – un belgian în vârstă de 40 de ani, de meserie escroc – este aşteptat de amicul său, Osman. Cei doi fac un pact: Eddy va putea locui la Osman, în schimb, va trebui să aibă grijă de fiica sa în vârstă de 7 ani, în timp ce mama ei se află internată în spital. Este Crăciunul, dar sărăcia în care se zbat toţi îl face pe Eddy să fie mai înverşunat decât era.

Într-o zi, la televizor se anunţă moartea lui Charlie Chaplin împreună cu vestea averii sale fabuloase. Lui Eddy îi vine o idee trăznită: ce-ar fi dacă ei ar fura corpul marelui actor şi ar cere apoi răscumpărare familiei?

Inspirat din faptele reale, filmul brodează pe marginea conceptului îndrăzneţ de resuscitare a lui Chaplin. Un Chaplin al cărui suflet începe să îi posede pe cei doi inadaptaţi, până când aventura lor devine o poveste demnă de însuşi marele Charlie Chaplin.

Regizorul Xavier Beauvois spune despre „Preţul gloriei”: „Ideea aici nu e de a reconstitui povestea celor doi hoți sau de a face un documentar despre acel eveniment care, în final, nici nu merită atât de multă atenţie. Dar nici nu am putut să nu observ un lucru comic la povestea reală. Sicriul lui Chaplin a fost furat dintr-un cimitir elvețian de către un polonez și un bulgar. Doi emigranți care au părăsit Europa de Est din cauza comunismului. De partea cealaltă, Charlie Chaplin însuși se afla în Elveția din cauză că fusese alungat din SUA pentru simpatii comuniste.”

Cineastul francez adaugă: „Mai degrabă, ideea mea a fost de a lăsa povestea să alunece, puţin câte puţin, într-o comedie dulce-amăruie, un film care este în acelaşi timp nostim şi caraghios, dar şi emoţionant. Ceva ce ar putea fi numit o comedie à l’italienne, în care se aduce un omagiu sincer lui Charlie Chaplin.”

Comedia a fost proiectată anul trecut în Competiția Festivalului Internațional de Film de la Veneția.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...

Un comentariu la Preţul gloriei

  1. Pingback: Preţul gloriei – detalii inedite de la filmări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook