Nina Cassian, căreia i-a apărut o primă culegere de versuri în limba suedeză în această toamnă – „Femeia miracol”, în traducerea lui Dan Shafran -, a trezit reacţii entuziaste din partea presei literare din Suedia.

Nina Cassian a vizitat pentru prima oară Suedia în luna februarie a acestui an, când a participat la Salonul de poezie al Institului Cultural Român de la Stockholm. În această vară, Radiodifuziunea suedeză le-a dedicat Ninei Cassian şi Anei Blandiana, “cele două mari doamne ale poeziei româneşti”, o emisiune specială.

Volumul de versuri „Femeia miracol” a fost publicat în limba suedeză cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin programul TPS.

Majoritatea recenzenţilor au remarcat originalitatea poetei românce.

Tommy Olofsson a scris în articolul „Poezie neînfrânată, de clasă mondială”, apărut în „Svenska Dagbladet” din 21 septembrie 2008: „Poemele Ninei Cassian sunt pline de culoare, nu în ultimul rând datorită faptului că poeta apelează la multe adjective şi scrie o lirică expresivă, bogată în imagini. Unele dintre metaforele şi comparaţiile ei sunt surprinzătoare, de o profundă originalitate. În afară de dragoste, o altă temă preferată este poezia, ca alinare, dar şi ca destin. Deseori, aceste reflecţii se transformă în cugetări filosofice despre natura limbajului şi despre legătura acestuia cu realitatea.”

Peter Viktorsson şi-a expus părerea în „Boråstidning” din 1 septembrie 2008 (articolul fiind preluat de „Kristianstadsbladet” şi „Smålandsposten”): „Poemele Ninei Cassian, şi ele în traducerea lui Dan Shafran, sunt scurte, ritmice, uneori de o puternică senzualitate. Lirica ei, grandioasă şi independentă, se impune ca o expresie îndrăzneaţă a libertăţii, a unei voci originale, indiferente la piedicile din jur.”

Curt Bladh a scris recenzia „Poezia Ninei Cassian surprinde prin umorul negru”, apărută în „Sundsvall tidning” din 2 octombrie 2008″: „Umorul este, în general, marfă rară în poezie; ne temem că i-ar putea ştirbi solemnitatea, că ar dilua însăşi ideea de creaţie literară. Nina Cassian nu pare însă a fi fost vreodată de această părere. Poezia ei este deseori impregnată de un umor negru şi sec. Este frapantă prin abordările sale, mereu surprinzătoare prin realism şi simbolistică. Astăzi, în vârstă de 84 de ani, ea este the grand old lady a poeziei româneşti. În Suedia a fost necunoscută până acum, când Dan Shafran a realizat o selecţie reprezentativă a versurilor ei, intitulată Femeia miracol. Titlul e foarte nimerit: poezia ei e caracterizată de miracole neaşteptate, capricii insolite, concluzii imprevizibile. Lectura ei oferă o bucurie sobră.”; adăugând: „Dar nota originală a poeziei Ninei Cassian este dată de imaginile surprinzătoare, de modul în care foloseşte limbajul cotidian. Mai presus de toate, nu se poate spune că are trăsături naţionale: avem de-a face cu o poezie dezinteresată de graniţe şi naţionalităţi, nepreocupată să pară românească. În profunzime, este o poezie de o mare gravitate. O poezie care vorbeşte despre traseul inevitabil al vieţii către moarte, despre pierdere şi deziluzie. Dar o face cu un umor sublimat în forţă de supravieţuire. O poezie scrisă pe viaţă şi pe moarte, deşi refuză s-o recunoască.”

Tore Winqvist punctează în articolul „Poeme remarcabile din România”, apărut în „Uppsala Nya Tidning” din 1 septembrie 2008: ” (1/9/08): „o scriitură proaspătă şi plină de culoare, demnă de un public internaţional.”

1 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
4 comentarii »