18 martie 2016

Aniversare Dada la Stockholm

Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează luni, 21 martie 2016, la sediul instituției, un eveniment interdisciplinar pentru a marca aniversarea a 100 de ani de la apariţia curentului Dada. Evenimentul este organizat în cadrul Lunii Francofoniei în Suedia şi se bucură de participarea profesorului Tom Sandqvist, autor al cărţii „Dada Öst – rumänerna på Cabaret Voltaire” („DadaEst, Românii de la Cabaret Voltaire”), apărută în 2005. Acesta susţine o prezentare a curentului şi a relevanţei sale astăzi şi vorbeşte despre conexiunile dintre mişcarea Dada şi teatrul idiş din România.

Evenimentul prin care se sărbătoreşte aniversarea centenarului Dada include şi un performance al actriţei Anat Pick din Israel, cunoscută pentru interpretările sale din repertoriul Dada. Aceasta recită câteva pasaje din operele autorilor Hugo Ball, Kurt Schwitters și Tristan Tzara (1916, 1922), printre care şi cunoscuta operă semnată de Tristan Tzara, „L’Amiral cherche une maison à louer”, pusă iniţial în scenă în 1916 împreună cu Marcel Iancu și Richard Huelsenbeck la Cabaret Voltaire.

Tom Sandqvist s-a născut în 1954 la Porvoo în Finlanda şi este cunoscut pentru lucrarea sa „Dada Est, Românii de la Cabaret Voltaire”, publicată şi în limba română la editura ICR în 2010. Lucrarea prezintă implicarea artiştilor de origine română la naşterea mişcării Dada, pornind de la activitatea artistică a acestora în România.

În „Dada Est”, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut dintr-o dată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada încă din anii premergători Primului Război Mondial. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi membri ai grupului dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor” înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul.