Search Results

 4 decembrie 2019

Zohreh Davoudi: Trăim într-o simulare?

Toată viața pe Pământ — vie și neînsuflețită, microscopică și cosmică— este guvernată de legi matematice cu constante aparent arbitrare. Și acest lucru ridică un semn de întrebare: Dacă universul este guvernat complet de aceste legi, oare un calculator îndeajuns de puternic nu ar putea cumva să îl simuleze cu exactitate? Poate oare realitatea noastră să fie de fapt o simulare detaliată creată de o civilizație mai avansată? Zohreh Davoudi investighează.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 5 august 2021

Ballad of Escape

Publicul este invitat la o nouă deschidere în cadrul programului MNȚRplusC, la subsolul Muzeului Național al Țăranului Român, joi 5 august 2021, începând cu ora 19:30, video-show și vernisaj. De această dată, MNȚRplusC propune un program integral de artă video sub forma unui comentariu asupra corporalității, a terapiei ca metodă de rezistență și a medierii între corp și spirit. Coordonator și curatorul programului este Ilina Schileru, iar designul de expoziție este semnat de Mircea Tancău.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 3 decembrie 2020

Piranesi. Arhitecturi și fantasme

Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară „Piranesi. Arhitecturi și fantasme”, deschisă începând de sâmbătă, 5 decembrie 2020, până în martie 2021. Expoziția aniversară dedicată marelui erudit Giovanni Piranesi – excepțional personaj al secolului XVIII – intitulată „Piranesi. Arhitecturi și fantasme” aniversează cei 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 22 ianuarie 2020

Pământul este plat! Cum să ne ferim de capcanele pseudoştiinţei

„Gradul de încredere în pseudoştiinţă este direct proporţional cu gradul de neîncredere în ştiinţă.” E una dintre afirmațiile din noua carte a lui Alex Doppelgänger, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas, „Pământul este plat! Cum să ne ferim de capcanele pseudoştiinţei„. Participanții la dezbaterea de joi, 23 ianuarie 2020, care începe la ora 19:00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, au multe de spus despre subiectele care au produs valuri de pseudoștiință, uneori greu de contracarat, în spațiul public. La eveniment vorbesc, alături de Alex Doppelgänger, Ovidiu Covaciu, care a fondat cel mai mare grup pro-vaccinare de pe internetul românesc, și Cosmin Pojoranu, director de comunicare Funky Citizens. Discuția este moderată de Vasile Decu, jurnalist de știință.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 14 decembrie 2018

Până acasă la ai mei

Dacă în 2017 expedițiile sonice organizate meticulos de TKS (Răzvan Diaconu, Rareș Diaconu, Răzvan Anton) au purtat ascultătorii până în Nord, în mijlocul unei altfel de nopți, cronologia lui 2018 asigură pachetul ideal – o călătorie, un colind și o mare doză de acasă. The Kryptonite Sparks propulsează publicul în mijlocul unui intens proces de introspecție și oferă piesa și videoclipul „Până acasă la ai mei” acelora care știu a defini bravura, rezistenți la temperaturi ce depășesc cu mult pragul maxim de căldură sufletescă.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 12 octombrie 2016

„Personalitatea şi morala în artă” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Dl Maiorescu a publicat în “Convorbiri” două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua “Poeți și critici”, un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru că părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru că autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne vom opri cam mult la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea că eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase.

Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis că într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm că sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și noi zicem că „lucrarea dlui Caragiale este originală”, si noi credem despre comediile lui „că pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi” și că autorul a fost în dreptul său când și-a ales acel strat social, care, după noi, are însemnătate mult mai mare decât cred unii critici, și chiar decât pare a crede dl Maiorescu. Și noi zicem, de asemenea, că scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus decât melodramele franceze și dramele istorico-patriotico-naționale. Ne unim și cu ideea că „«trivial» este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca și «decent» și «indecent»” (se înțelege, nu trebuie exagerat sensul acestei fraze care ar putea îndreptăți orice pornografie). Și dacă criticul ar fi scris numai atâta, am putea să ne bucurăm că suntem de aceleași păreri, și cu atât mai mult, cu cât multe din ele le spusesem mai dinainte în Contemporanul. Dar criticul nu se mulțumește numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: „Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește”. Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: „Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale”. În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'simulare'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

aprilie 2024
L Ma Mi J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii