Search Results

 25 mai 2016

Andreas Ekstrom: Prejudecata morală din spatele rezultatelor unei căutări

Motoarele de căutare au devenit sursele noastre de informaţii cele mai credibile şi imparţiale în transmiterea adevărului. Este însă posibil să obţinem un rezultat al unei căutări lipsit de prejudecăţi? Autorul şi jurnalistul suedez Andreas Ekstrom afirmă ca acest lucru reprezintă o imposibilitate filosofică. În această prelegere profundă, ne îndeamnă să consolidăm legăturile existente între tehnologie şi ştiinţele umane şi ne reaminteşte că în spatele fiecărui algoritm se află un set de valori personale pe care nici un cod nu îl poate eradica în totalitate.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 7 august 2014

Paul Bloom: Poate fi prejudecata un lucru bun?

Ne gândim adesea la favorizare și prejudecată ca fiind înrădăcinite în ignoranță. Dar așa cum încearcă psihologul Paul Bloom să arate, prejudecata este adesea firească…chiar morală. Cheia este, așa cum spune Bloom, de a înțelege modul cum lucrează înclinațiile noastre – astfel încât să preluăm controlul când sunt greșite.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 4 decembrie 2018

Audiobook „Regina Maria, Jurnal de război. 1916–1918”

Joi, 6 decembrie 2018, de la ora 19:00, în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, cu ocazia lansării audiobook-ului „Regina Maria, Jurnal de război, 1916–1918”, lectura de Oana Pellea, Editura Humanitas îi dedică o seară reginei care a fost sprijinul unui întreg popor aflat sub ocupație și mesagerul cel mai fermecător al speranțelor lui de unire. Invitatele Oana Pellea, Tatiana Niculescu și Lidia Bodea vorbesc despre însemnările prețioase care descriu momentele de tristețe și suferință din Primul Război Mondial, rezistența încăpățânată a reginei și intensa bucurie a Marii Uniri.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 25 noiembrie 2010

Controverse existenţiale – Dumnezeu nu este o religie!

Ceea ce nu poţi înţelege şi schimba, acceptă… şi asta te va face fericit, pentru că dragostea şi pacea este legătura invizibilă a uniunii dintre oameni, prin care se naşte adevărata desăvârşire a fiinţei umane. Pentru a putea înţelege ce nu poţi şi pentru a fi împăcat cu tine însuţi, supune-te la aceasta:

„Să iubeşti pe Domnul Dumnezeu tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta.” Deuteronom 6:5

Întru apropierea de Dumnezeu şi Adevărul Său, doar Scriptura trebuie urmată, nu religia. Şi aceasta se relevă fiecăruia numai aşa cum vrea şi consideră El. Dumnezeu a creat originale pe pământ, nu copii xerox. Numai originalele (acceptând a fi diferit, unic) pot desăvârşi misiunea la care toţi am fost chemaţi prin menirea existenţială5 în scopul constituirii şi consolidării Bisericii Adevărului – Mireasa lui Hristos. Adevărata Biserică a lui Hristos se constituie din suflete foarte diferite, dar fiecare cu un rol determinant în misiune. Consider că faptele – roadele lăsate în urmă, care pot fi bune sau rele – sunt cele care trebuie să vorbească despre suflete, evoluţia lui pe scara spirituală şi implicit caracterul omului, NU emblema religioasă. Deschide-ţi mintea!

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 34 voturi
Încarc...
 21 octombrie 2010

Greu de pensionat

Veteranul filmelor de acţiune, Bruce Willis, revine pe marile ecrane din România cu o nouă interpretare senzaţională în cel mai recent proiect al său, comedia „Greu de pensionat” („RED”), care poate fi vizionată din 22 octombrie în cinematografele: Hollywood Multiplex, Movieplex, CinemaPRO, Odeon Cineplex (Cluj) şi în reţeaua Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Bacău, Iaşi, Timişoara, Arad). În film mai apar mulţi actori foarte cunoscuţi şi apreciaţi: Helen Mirren, Mary-Louise Parker, Morgan Freeman, John Malkovich, Richard Dreyfuss, Ernest Borgnine şi alţii.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 29 ianuarie 2009

Surse folclorice în romanul „Domnişoara Christina” de Mircea Eliade

Mircea EliadeÎn interviurile acordate lui Claude-Henri Rocquet, Mircea Eliade îşi dezvăluie structura bipolară, relevând complementaritatea existentă între omul de ştiinţă (a cărui operă se bazează pe logică şi rigoare, având drept scop transmiterea de informaţii) şi, pe de altă parte, scriitorul ce-şi clădeşte producţiile pe resorturile inepuizabile ale imaginaţiei. Asistăm în felul acesta la apariţia a două regimuri, unul diurn şi altul nocturn, ilustrare supremă a principiului coexistenţei contrariilor, potrivit căruia un lucru nu poate exista fără opusul său. Spre deosebire de activitatea literară, care reclamă dezlănţuirea fanteziei, operele ştiinţifice presupun clarviziunea regimului diurn, adică prezenţa luminii ca simbol al cunoaşterii. Fiind o întruchipare a lucrurilor neclare, schimbătoare, umbra i se opune luminii, constituind un mediu de trecere înspre impenetrabilitatea nopţii. Negând puritatea imaculată a zilei, întunericul provoacă reîntoarcerea lumii în haos: contururile obiectelor dispar, totul degenerând într-o profundă obscuritate.1

Pe o asemenea structură bipolară se axează şi „Domnişoara Christina” (1936), primul roman fantastic de certă valoare în literatura română. Încă de la apariţia cărţii sale, Mircea Eliade atrage atenţia asupra particularităţii fantasticului din această creaţie, un fantastic diferit întâlnit în proza anterioară, precum „Isabel şi apele diavolului” sau „Lumina ce se stinge”. Este vorba de un fantastic de stringente folclorică, prezent şi în operele altor scriitori români, ca de exemplu I.L. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu sau Ştefan Bănulescu.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 6 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'prejudecata'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

aprilie 2024
L Ma Mi J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii