Search Results

 2 decembrie 2020

Lisa Jackson & Liz Ogbu: Apple promite să aibă emisii nete zero de carbon până în 2030

Sub conducerea Lisei Jackson, vicepreședinte al diviziei sociale și de mediu a Apple și fost director al Agenției de Protecție a Mediului, compania este deja neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon în sfera sa corporate și retail. Până în 2030, Apple speră să-și extindă neutralitatea și în zona lanțului de aprovizionare și a consumatorilor. În dialogul cu urbanistul și activistul pentru justiție Liz Ogbu, Jackson își expune gândurile despre leadership, tehnologie, mediu și construirea unei economii verzi.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 7 mai 2020

„Prietenii românilor” de Vasile Alecsandri

Vasile AlecsandriCând mintea își ia zborul de se afundă în hăul de suferințe, de prigoniri și de palme dumnezeiești ce de câteva veacuri au trecut și încă trec pe capul acestui neam român, odinioară atât de mare și puternic, ea rămâne înspăimântată ca și când s-ar găsi la poarta care duce la lăcașul veșnicelor chinuri, și nu poate să înțeleagă cum acest neam a răbdat cu bărbăție atâtea furtuni grozave și cum se mai află încă astăzi pe picioare! Năvăliri de limbi străine, războaie crâncene și necurmate, împilări de tot soiul, înrâuriri fatale de corupție, prigoniri sistematice, focuri, secete, epidemii crude și, mai presus decât toate, dezbinări chiar între frați de același sânge și nume, nimic nu i-a lipsit, nici una dintre aceste grozave rele nu a înconjurat pământul locuit de români, încât două mari adevăruri se înfățișează minții omenești la priveliștea acestui negru tablou de calamități: cea întâi, că mult greșiți au fost romanii în ochii dumnezeirii, dacă, după atâtea veacuri, strănepoții lor sunt încă astfel pedepsiți; cel al doilea, că dumnezeirea pregătește un mare viitor acestui neam strecurat prin atâtea chinuri, căci furtunile cele mari lovesc fruntea munților celor mai înalți, și cercările cele aspre ale soartei lovesc sufletele cele mai tari.

Veacuri întregi acest neam român așezat la porțile răsăritului pe un țărm care, în privirea sa topografică, seamănă cu o insulă bătută de vânturi și de valuri din toate părțile, s-a împrotivit furtunilor și a izbutit a-și păstra moșia sau mai bine zicând o parte din moșie. Înconjurat de mari puteri, cuprins pretutindene de neamuri străine, slavi, germani, unguri și turci, cu care el nu are nici o rudire, fiind de viță latină, românul s-a făcut punte și munte în mijlocul greutăților prin care s-a strecurat, și a scăpat din noian sfântul odor al naționalității sale. În zadar campionii panslavismului au cercat chiar prin acte oficiale a întuneca adevărul! adevă rul e un soare luminos care străbate puternic prin negurile minciunii, fie aceasta cât de pompoasă, și în sfârșit Europa s-a încredinț at astăzi nu numai de adevărata noastră naționalitate, dar și chiar de drepturile noastre politice.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 10 martie 2020

„Tennyson – Conferință la Societatea Anglo-Română” de Nicolae Iorga

Doamnelor și domnilor, când Societatea anglo-română mi-a cerut să vorbesc despre un subiect oarecare, eu am urmat un vechiu obiceiu al mieu, anume acela de a vorbi numai despre lucruri trăite, trăite de acela care vorbește, fiindcă socot că este o foarte mare greșeală aceia de a se presinta de conferențiar lucruri pe care le-a cercetat anume pentru conferință, lucruri în care el s-a întrodus numai în momentul acela ; orice presintare a unui subiect pe linii care au fost hotărîte de altcineva este fără îndoială ceva artificial și rece. Pentru a vorbi de un subiect, trebuie să fi avut cineva o atingere îndelungată cu acest subiect, trebuie să fi lucrat asupra lui și trebuie ca subiectul să fi avut o influentă asupra aceluia care vorbește, pentru ca, la rândul lui, acela care vorbește să poată introduce alte elemente decât acelea care se presintă de obiceiu.

Mi s-a părut că secretarul acestei societăți, pe cât de alese, pe atât de restrânse în această seară, ar fi dorit să aleg altceva. M-am gândit însă că e bine să mă țin în domeniul literar, în care nu se poate aduce împotriva vorbitorului intenții pe care nu le-a avut, — noi trăim vremuri de acelea în care este bine a se păzi cineva de tot felul de intenții pe care nu le-a avut și pe care i le atribuie, într-un chip așa generos, alții. Așa încât era sigur că nu voiu vorbi de politica englesă, pentru că ar fi fost o ieșire din neutralitatea pe care o conservăm cum se cuvine, cu o răbdare care ni face cinste. Prin urmare subiect politic nu era să ating, iar subiectele economice, care sânt la modă, îmi sânt străine ; rămânea să aleg în domeniul literar ceva care să fi fost în foarte strânsă legătură cu lecturile mele. Așa încât a trebuit să mă cobor până în anii, atât de depărtați, ai tinerețelor mele.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 23 iulie 2019

„Emil Gayk” de Urmuz

Gayk este singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezișe, din direcțiunea ce ia uneori nasul său ascuțit, precum și din împrejurarea că este aproape în permanență ciupit de vărsat și cu unghiile netăiate, îți face impresia că este în tot momentul gata să sară pe tine pentru a te ciuguli.

Ascuțit bine la ambele capete și încovoiat ca un arc, Gayk stă totdeauna puțin aplecat înainte, astfel că poate ușor domina împrejurimile. Ține să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, și de aceea doarme numai în frac și mănuși albe, păstrând ascunse sub pernă o notă diplomatică, o cantitate respectabilă de pesmeți și… o mitralieră.

În timpul zilei, Gayk nu poate suferi altă îmbrăcăminte decât o perdeluță cu brizbrizuri, una în față și alta în spate, și cari se pot foarte ușor da în lături de oricine cu permisiunea sa.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 9 iulie 2019

1919, Sfârșitul războiului de întregire

Romfilatelia introduce în circulație marți, 9 iulie 2019 o emisiune de mărci poștale având un subiect istoric, „1919, Sfârșitul războiului de întregire”, disponibilă în magazinele Romfilatelia.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 12 decembrie 2018

Sub semnul războiului: contactele lingvistice şi culturale germano-române de la începutul secolului al XX-lea

În seara zilei de 12 decembrie 2018 are loc, în spațiul de reprezentare al Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, conferinţa susţinută de Prof. Dr. Dr. h.c. Wolfgang Dahmen şi intitulata „Sub semnul războiului: contactele lingvistice şi culturale germano-române de la începutul secolului al XX-lea”. Evenimentul este organizat în colaborare cu Asociația Germano-Română (Deutsch-Rumänische Gesellschaft e.V.) din Berlin.

Începând cu secolul al XIX-lea, intelectualii români au cazut de acord că în privinta dezvoltării culturale şi lingvistice ar trebui adoptată o direcţie spre modelul central-european. Ca urmare s-au purtat discuţii intensive referitoare la alinierea la modelul lumii vorbitoare de limbă latină, în primul rând Franta, sau la sfera de influenţă germanofonă.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'neutralitate'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

aprilie 2024
L Ma Mi J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii