Blog.Citatepedia.ro
cărţi, teatru, cinema, muzicăSearch Results
Dimitrie Anghel şi primii paşi spre modernitatea poeziei
Fragmente despre Dimitrie Anghel (16 iulie 1872 — 13 noiembrie 1914) selectate din volumele II şi III ale lucrării „Istoria literaturii române contemporane” aparţinând lui Eugen Lovinescu (ediţia apărută la Editura Minerva, Bucureşti, 1981):
„Filonul poeziei lui D. Anghel s-a prelins între două strate literare impermeabile. Dedesubt, stratul literaturii sămănătoriste, valorificată prin ideologie naţională şi socială, i-a împiedicat penetraţia şi actualizarea:
În acest timp de liberă camaraderie artistică, scria, de pildă, d. Iorga despre Anghel, poetul s-a gândit mult asupra sa, asupra altora. S-a crezut nedreptăţit şi a simţit o plăcere amară în aceasta. Când s-a ivit iarăşi, poet, căuta în lumea florilor eroii săi într-o vreme când ne dădeam cu toţi silinţa să aflăm literaturii româneşti alte izvoare şi altă interpretare. Imnurile către florile scumpe de oraş erau aşadar o sfidare.
Prin neconformism cu ideologia sămănătoristă, poezia lui Anghel era, prin urmare, privită ca inactuală de critica sămănătoristă şi trecută printre preocupările inutile.”
Continuare »
Blaga şi reconsiderarea „misterului” lumii din prisma modernităţii
Fragmente din capitolul „Blaga: modernitate şi orizont mitic” din volumul „Personalitatea literaturii române” de Constantin Ciopraga:
„O mie nouă sute nouăsprezece – toamna! La apariţia Poemelor luminii, Nicolae Iorga descoperea în Lucian Blaga un creator de o ‘sinceritate înduioşantă’, de un mare ‘simţ al misterului’, calităţi care ‘nu se mai întâlniseră în aceeaşi măsură la poeţii tineri’. Mult timp, problematica încadrării lui Blaga în tendinţele poetice ale epocii a generat controverse. Suportul intelectual, întrebările obsedante rezolvate liric, notele expresioniste, acestea pledau pentru actualism, motiv ce determina pe E. Lovinescu să-l includă (în Istoria literaturii române contemporane din 1927) între moderni.”
Continuare »
Scriitorii moderni mizează pe sex
Criticii denunţă „pornoşagurile la vrac”, considerând că, după ’70, adevăratele romane de dragoste au fost scrise de Marin Preda, Gellu Naum şi Mircea Cărtărescu.
În prezent, în romanul modern, se pune un accent nu pe o poveste de dragoste, ci pe una de sex, afirmă criticul Nicolae Manolescu. Scriitorul Mircea Cărtărescu spune că romane de dragoste siropoase, kitsch, de consum au existat dintru-nceput şi se scriu şi azi, în varianta lor „hard”, „erotizată din plin”, iar Mircea Mihaieş vorbeşte chiar de „pornoşagurile la vrac” ale generaţiei ultime de prozatori.
În ciuda acestei tendinţe, în proza modernă s-au impus unele titluri valoroase: „Matei Iliescu„, „Cel mai iubit dintre pământeni„, „Orbitor. Corpul” şi „Zenobia„, lui Gellu Naum.
Educație pentru schimbare și dezvoltare durabilă – 11 școli din Timișoara
Ediția 2022 a programului La PAS – „Educație pentru schimbare”, derulat de asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, în colaborare cu 11 școli din Timișoara, propune ca educația pentru dezvoltare durabilă să fie realizată într-o manieră integrată, bazându-se pe procese de transformare și colaborare între școală, familie, autorități publice și alți membri ai comunității. Programul educațional face parte din LA Pas / Slowing down, inițiat de Asociația CRIES în 2018, în cadrul Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023, promovează concepte și practici ce țin de consumul și producția responsabile și dezvoltă, pe termen lung, parteneriate solide cu școli care au preocupări legate de temele sustenabilității. Metodologia de lucru propusă de CRIES are la bază principiile educației experiențiale, facilitând dezvoltarea de contexte reale de învățare, astfel încât elevii și cadrele didactice să participe la acțiuni concrete de experimentare a consumului sustenabil în școli și în afara lor.
Continuare »
Bilanț GPMh.Edu – ateliere creative pentru ambasadorii patrimoniului din Geoparcul Platoul Mehedinți
Un grup de elevi și liceeni din Mehedinți au participat în 2022 la cinci ateliere de învățare prin creație artistică derulate de Asociația MAIE în comuna Ponoarele din Geoparcul Platoul Mehedinți, împreună cu experți în patrimoniu și artiști contemporani. Organizate la final de vară, atelierele și-au propus să le dezvolte tinerilor creativitatea, gândirea critică și să le stimuleze interesul față de patrimoniul specific locurilor din care provin, prin activități de descoperire a valorilor din zonă, utilizând observația și creația artistică.
Continuare »