Search Results

 21 octombrie 2020

„Povestea unui gât de sticlă” de Hans Christian Andersen

Hans Christian AndersenEra o stradă îngustă și întortocheată, cu case mici, urâte și dărăpănate.

Dar, dintre toate, una singură, cea mai înaltă, era atât de veche și de șubredă încât îți venea să crezi că, dintr-o clipă într-alta, avea să se dărâme.

Cine putea să locuiască pe-o astfel de stradă, decât lumea nevoiașă? Dar sărăcia se dovedea în acest loc cu atât mai necruțătoare cu cât, în fața odăii de la mansardă, era atârnată o colivie veche în care se afla un canar de toată frumusețea. Stăpânul n-avusese pesemne la îndemână un păhăruț din care să-i dea canarului să bea apă și pusese în loc un gât de sticlă, întors cu fundul în sus și astupat în partea de jos cu un dop. Dar bietului canar puțin îi păsa de urâțenia coliviei lui. Sărea sprinten de pe o stinghie pe alta și ciripea cu toată voioșia, mai ales atunci când stăpâna lui, o fată bătrână, îi aducea un pumn de verdeață.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 8 iulie 2020

„Mica sirenă” de Hans Christian Andersen

Hans Christian AndersenDeparte-n largul mării apa e albastră ca albăstrelele și limpede cum e cristalul, dar e și foarte adâncă, atât de adâncă încât nici o ancoră nu poate ajunge până la fund; ar trebui să pui o mulțime de turnuri de biserică, unele peste altele, ca să ajungi de la fund până la luciul apei.

Să nu credeți însă că acolo nu-i decât nisip și mâl; nu, acolo cresc copaci ciudați și ierburi ciudate, și tulpinile și frunzele lor sunt așa de mlădioase încât se clatină la cea mai mică mișcare a apei, parcă ar fi vii. Toți peștii, mici și mari, se strecoară printre ramuri cum se strecoară păsările prin văzduh. În locul unde-i cea mai mare adâncime e palatul împăratului mării; zidurile sunt de mărgean și ferestrele înalte și arcuite sunt de chihlimbar străveziu; acoperișul e făcut din scoici care se deschid și se închid după cum se mișcă apa. Și în fiecare scoică e un mărgăritar de preț; numai unul și ar fi destul să împodobească măreț coroana unui rege.

Împăratul mării era de multă vreme văduv și casa i-o ținea mamă-sa, bătrâna. Era o femeie înțeleaptă, dar foarte mândră de neamul ei; purta douăsprezece stridii pe coadă, pe când nobilii aveau numai câte șase. Încolo, era femeia vrednică, mai ales că ținea foarte mult la nepoatele ei, domnițele mării. Acestea erau șase la număr și toate frumoase, dar cea mai mică era cea mai frumoasă dintre toate; pielea ei era gingașă și moale ca o petală de trandafir, ochii albaștri ca niște lacuri adânci, dar, ca și celelalte, nu avea picioare și trupul în partea de jos avea o coadă de pește.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 20 august 2014

Capodopere de artă universală din patrimoniul românesc

Romfilatelia continuă seria mărcilor poștale dedicate artei și frumosului și realizează un nou proiect filatelic intitulat „Capodopere de artă universală din patrimoniul românesc”, ce aduce în prim plan arta universală, cu precădere pictura și operele artiștilor consacrați la nivel mondial, care se regăsesc în patrimoniul României și se păstrează în colecția Muzeului Național de Artă al României.

Capodopere de arta universala din patrimoniul romanesc

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 20 octombrie 2010

Constelaţii diamantine nr. 2/2010

A apărut al doilea număr al revistei „Constelaţii diamantine”, realizată de filiala Oltenia a Ligii Scriitorilor Români. După cum am anunţat la apariţia primului număr, fiecare număr al publicaţiei poate fi citit integral în Biblioteca Citatepedia.

Noul număr este mai consistent, atât ca număr de pagini, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul şi diversitatea acestuia. Este un efort editorial care merită toată atenţia.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 4 voturi
Încarc...
 8 septembrie 2010

Martirii lui Eros

Fragment din romanul „Martirii lui Eros”:

„Dacă le-ai văzut pe toate şi n-ai aflat ce-i frumuseţea, înseamnă că n-ai ochi; iar dacă le-ai văzut, dar n-ai simţit puterea frumuseţii, înseamnă că n-ai inimă” – spunea Schiller. Veronica văzuse totul la Viena şi aflase şi ce e frumuseţea, frumuseţea care încântă ochiul şi bucură urechea, adică arta, arhitectura, pictura, sculptura, teatrul, poezia, muzica… Puterea frumuseţii asupra sufletului ei o simţise prin ambasadorul Eminescu care-o purtase peste tot oraşul şi-i modelase sufletul ei de aur, i-l sensibilizase… ceva însă era în neregulă…

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 3 voturi
Încarc...
 18 decembrie 2009

Vrei să te însori cu mine?

„De voie, de nevoie şi silit de imprejurări, Vrei să te însori cu mine?” Iată cea mai inedită cerere în căsătorie din câte s-au văzut şi premisa perfectă pentru un mariaj de compromis. Nefericiţii miri sunt Sandra Bullock şi Ryan Reynolds, naşa – regizoarea Anne Fletcher, iar organizatorul „nunţii” – Walt Disney Studios. Distracţia are loc în comedia romantică „Vrei să te însori cu mine?” („The Proposal”), apărută pe DVD şi Blu-ray.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'logodna'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

martie 2024
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii