Search Results

 30 mai 2022

Robin Hauser: Femeile din conducere și dorința de a fi plăcute

Când avem femei în conducere, apar adesea prejudecățile. Autoarea de filme documentare Robin Hauser abordează dilema dintre competență și simpatie cu care se confruntă femeile aflate în roluri de conducere, descifrând prejudecățile involuntare și discriminatoare care denaturează ideea de lider de succes.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 19 august 2021

Inimă și alte preparate din carne

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova reia proiectul Naveta culturală lansat la începutul anului 2020 și oprit la scurtă vreme de la debut din cauza situației epidemiologice. Astfel, sâmbătă, 21 august 2021, iubitorii de teatru din București pot călători în scop cultural la Craiova pentru a vedea spectacolul „Inimă și alte preparate din carne” de Dan Coman în regia lui Radu Afrim și scenografia semnată de Irina Moscu, producție recent câștigătoare a Premiului UNITER pentru cel mai bun spectacol în cadrul Galei UNITER 2021.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 26 septembrie 2019

Maps of Everyday

Joi, 26 septembrie 2019, începând cu ora 18:00, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București, are loc vernisajul expoziției „Maps of Everyday”, aparținând artistei Raluca Băjenaru.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 2 mai 2018

„Despre metoda şi stilul lui Proust” de Paul Zarifopol

Paul ZarifopolUna din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.

Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 28 decembrie 2017

Gus Casely-Hayford: Poveștile extraordinare ce au dat formă Africii

De-a lungul istoriei, chiar și un imperiu poate fi uitat. În acest discurs bogat pe teme diverse, Gus Casely-Hayford ne împărtășește originile antice ale Africii, care de prea multe ori sunt uitate sau rămân nespuse. Împreuna călătorim către Marele Zimbabwe, orașul antic ale cărui origini misterioase și arhitectură avansată continuă să deruteze arheologii. Sau către dinastia lui Mansa Musa, conducătorul Imperiului Mali, a cărui bogăție a construit legendarele biblioteci din Timbuktu. Și gândiți-vă ce alte lecții de istorie am putea să trecem cu vederea involuntar.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 6 mai 2015

Participare românească la Festivalul internaţional de bandă desenată de la Stockholm

În perioada 9-10 mai 2015, are loc la Stockholm Festivalul internaţional de bandă desenată, organizat de Biblioteca de Bandă Desenată a oraşului şi aflat la cea de-a şaisprezecea ediţie. Festivalul este cel mai mare de acest fel din Suedia, cu o cifră de public de aproximativ 8000 de persoane.

Şi în acest an, Institutul Cultural Român de la Stockholm sprijină participarea ilustratorilor români la festival, Ileana şi Maria Surducan fiind invitate să participe atât pentru tehnica, cât şi pentru temele abordate în ilustraţiile lor.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'involuntar'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

martie 2024
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii