În societatea occidentală, liliecii sunt adesea caracterizați drept hidoși, chiar răi. Zoologa Emma Teeling ne invită să regândim această atitudine față de liliecii a căror biologie unică și fascinantă ne ajută la înțelegerea propriului genom. (Filmat la TEDxDublin.)
În această discuţie accesibilă din cadrul TEDxBoston, Richard Resnick arată cum secvenţierea genomică ieftină şi rapidă va da peste cap serviciile sanitare (şi asigurările şi politica).
Ce este genomica? Cum ne va afecta vieţile? În această introducere intrigantă asupra revoluţiei genomice, întreprinzătorul Barry Schuler spune că ne putem aştepta cel puţin la o mâncare mai sănătoasă şi mai gustoasă. Ne sugerează să începem cu strugurii pinot noir, pentru a crea vinuri mai bune.
În interiorul celulelor noastre, fiecare din noi are un al doilea set de gene complet separat de celelalte 23 perechi de cromozomi. Și asta nu e valabil doar pentru oameni— este valabil pentru fiecare animal, plantă și ciupercă de pe Pământ. Acest al doilea genom aparține mitocondriilor noastre, un organit din interiorul celulelor. Deci, de ce sunt atât de diferite de orice altceva din corpurile noastre? Devin Shuman explorează scopul ADN-ului mitocondrial. [Regizat de Luísa M H Copetti, Hype CG, povestit de Addison Anderson, muzică de Gabriel Maia].
Într-o poveste a unei descoperiri științifice, biologul chimist David R. Liu împărtășește o descoperire: dezvoltarea în laboratorul său a editorilor de bază care pot rescrie ADN-ul. Acest pas crucial în editarea genomului duce promisiunea CRISPR la nivelul următor: dacă proteinele CRISPR sunt foarfeci moleculari programați să taie secvențe specifice de ADN, atunci editorii de bază sunt creioane, capabile să rescrie direct o literă ADN în alta. Aflați mai multe despre modul în care funcționează aceste mașinării moleculare – și despre potențialul lor de a trata sau chiar de a vindeca bolile genetice.
Moshe Szyf este un pionier în domeniul epigeneticii, studiul proceselor prin care viețuitoarele reprogramează propriul genom sub influenţa unor factori sociali precum stresul și lipsa de mâncare. Cercetările sale sugerează că datorită unor semnale biochimice ce se transmit de la mamă la progenitură, noul născut știe în ce fel de lume va trăi, deoarece acestea modifică expresia genelor. „ADN-ul nu este doar o înșiruire de litere; nu e doar un script”, spune Szyf. „ADN-ul e un film dinamic în care experiențele noastre sunt transcrise.”