Marți, 22 octombrie 2019, ora 18:00, are loc, în Sala de Conferințe a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (Palazzo Corrrer, Campo Santa Fosca, Cannaregio 2214) o manifestare insolită. În cadrul unui interviu – dezbatere intitulat „În jurul conceptului de artă modernă. De la Brâncuși la ultimele tendințe în arta modernă: poetica lui Gianmaria Potenza”, criticul de artă Enzo Santese se confruntă cu cunoscutul pictor, sculptor și autor de monumentale opere decorative Gianmaria Potenza. Santese încearcă să definească traseele artei acestuia din urmă în contextul modificărilor de modalități expresive în arta modernă în urma revoluționării limbajului sculptural în sens sintetic și simbolic de către Constantin Brâncuși.
Brâncuși și-a pus problema cum să confere formă identităților impalpabile proprii materiei înseși. Geometrizarea pentru el a fost doar modul de a raționaliza, prin reducere la forme esențiale, parcursul devenirii materiei vii și intrinseca ei noblețe interioară originară. Puritatea formei trebuia să sugereze, în viziunea Maestrului român, un moment al parcursului: acela în care creația, deschisă spre evoluție, atinge punctul perfecțiunii, care să nu poată fi concepută în afara perfecțiunii exterioare, a formei.
Muzeul Naţional de Artă al României lansează o nouă serie de conferințe intitulate „Opere în prim plan”. Acestea sunt susținute în Galeria de Artă Europeană începând cu data de 3 februarie 2016, în miercurea gratuită, de la ora 16:00, tema fiind reluată în data de 5 martie 2016, de la ora 12:00. Lucrarea care își va spune povestea este „Judith ținând capul lui Holofern” – Anonim după Paolo Veronese, iar tema conferinței este „Pictura venețiană și estetica reluării”. Întâlnirea are loc în a doua sală a Galeriei de Artă Europeană. Conferințele sunt susținute de Mălina Conțu, muzeograf în cadrul Biroului de Artă Europeană și Artă Decorativă.
Pentru toţi cei interesaţi de creştinism, de spiritualitate în general, Editura Polirom a publicat excepţionala carte de analiză teologică „Frumuseţea infinitului. Estetica adevărului creştin” de David Bentley Hart, în traducerea lui Vlad (Nectarie) Daraban şi cu un studiu introductiv scris de Vlad (Nectarie) Daraban şi Mihail Neamţu.
Este o lucrare originală şi provocatoare, un eseu de „estetică teologică” în care David Bentley Hart polemizează cu postmodernismul mizând pe superioritatea înţelegerii creştine a frumosului şi sublimului, autorul fiind un bun cunoscător atât al metafizicii occidentale, cât şi al patristicii. După ce identifică natura şi utilizările schimbătoare ale metafizicii în gândirea unor filozofi precum Kant, Hegel, Nietzsche, Derrida, Levinas etc., David Bentley Hart încearcă o regăsire a înţelesului creştin clasic al frumosului şi sublimului şi a relaţiei lor cu fiinţa.
Pot interesele naţiunii să fie reconciliate cu binele comun al omenirii? Poate un politican patriot, ales la nivel naţional să fie la fel de atent şi serviabil cu populaţiile altor ţări? În urma TEDTalk-ului său care ridică problema creării unei etici globale, Prim-ministrul britanic Gordon Brown participă la un interviu cu Curatorul TED, Chris Anderson.
Descoperirile ştiinţifice, observă futurologul Juan Enriquez, necesită o schimbare în cod, şi capacitatea noastră de a prospera depinde de cât de bine stăpânim acel cod. Aici, el aplică această noţiune domeniului geneticii.
Centrul Cultural „Jean Bart” din Tulcea, instituție publică de cultură aflată sub tutela administrativă a Consiliului Județean Tulcea, organizează a XLVIII-a ediție a Concursului Național de Poezie „Panait Cerna”, omagiind astfel memoria poetului cernean (Panait Cerna: 25 septembrie 1881, Cerna – 26 martie 1913, Leipzig) ale cărui rădăcini identitare sud-dunărene adaugă o notă în plus texturii mozaicului inter-etnic dobrogean.