Ce ar fi dacă am putea folosi biologia pentru a restabili echilibrul nostru cu natura fără să renunțăm la confort? Pledând pentru un nou tip de ecologism, cercetătoarea și antreprenoarea Emily Leproust regândește sustenabilitatea modernă la nivel molecular, folosind biologia sintetică pentru a crea alternative verzi. De la insulină dezvoltată în laborator și banane rezistente la boli, până la avioane din mătase de păianjen foarte rezistentă, ea explică modul în care citirea și scrierea ADN-ului poate duce la inovații revoluționare în domeniul sănătății, hranei și materialelor.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »

Ai înființat o companie care produce burgeri fără carne, care sunt vânduți în magazinele din întreaga lume. Dar recent ai primit o știre îngrozitoare: trei oameni fără niciun grad de rudenie au murit după ce au mâncat burgerii tăi. Un criminal a injectat otravă în produsele tale! Decesele sunt știre de primă pagină, iar vânzările au scăzut. Cum faci față crizei? George Siedel și Christine Ladwig explorează diferite strategii ai acestei dileme etice.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED-ED, Video
Comenteaza! »

Cei care lucrează în perimetrul Uranus-Rahova sau au afaceri în zonă au mai multă încredere în potențialul cartierului decât locuitorii acestuia, relevă un websurvey non-probabilistic derulat în perioada 17 iulie-18 august 2020. Deși apropierea de centru este practic singurul atu major menționat de respondenți, aceștia consideră că dacă zona ar fi „înverzită” și ar găzdui evenimente culturale, ar putea ajunge să reprezinte o atracție a Bucureștiului. Frecvența cuvintelor utilizate de respondenții la studiul care vizează calitatea vieții în această zonă a generat ilustrația atașată:

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Arhitectul german Herman Sörgel (2 Aprilie 1885 – 25 Decembrie 1952), a rămas în istorie ca inițiator al celui mai mare proiect hidroenergetic din lume, denumit „Atlantropa”. Acest proiect a fost propus de către Herman Sörgel în 1928, dar nu a putut fi realizat niciodată. Concepția proiectului se întemeiază pe faptul că o parte însemnată din cuprinsul Mării Mediterane era, înainte de ultima epocă glaciară, un podiș care lega Africa cu Europa. De asemenea, Europa și Asia nu erau, la vremea respectivă, despărțite de Marea Egee și strâmtoarea Dardanele. Grecia și Asia Mică erau un tot unitar, iar Marea Adriatică nu exista.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Corneliu Neagu in Articole
Comenteaza! »

Într-o poveste a unei descoperiri științifice, biologul chimist David R. Liu împărtășește o descoperire: dezvoltarea în laboratorul său a editorilor de bază care pot rescrie ADN-ul. Acest pas crucial în editarea genomului duce promisiunea CRISPR la nivelul următor: dacă proteinele CRISPR sunt foarfeci moleculari programați să taie secvențe specifice de ADN, atunci editorii de bază sunt creioane, capabile să rescrie direct o literă ADN în alta. Aflați mai multe despre modul în care funcționează aceste mașinării moleculare – și despre potențialul lor de a trata sau chiar de a vindeca bolile genetice.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »

Marți, 22 octombrie 2019, ora 18:00, are loc, în Sala de Conferințe a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (Palazzo Corrrer, Campo Santa Fosca, Cannaregio 2214) o manifestare insolită. În cadrul unui interviu – dezbatere intitulat „În jurul conceptului de artă modernă. De la Brâncuși la ultimele tendințe în arta modernă: poetica lui Gianmaria Potenza”, criticul de artă Enzo Santese se confruntă cu cunoscutul pictor, sculptor și autor de monumentale opere decorative Gianmaria Potenza. Santese încearcă să definească traseele artei acestuia din urmă în contextul modificărilor de modalități expresive în arta modernă în urma revoluționării limbajului sculptural în sens sintetic și simbolic de către Constantin Brâncuși.

Brâncuși și-a pus problema cum să confere formă identităților impalpabile proprii materiei înseși. Geometrizarea pentru el a fost doar modul de a raționaliza, prin reducere la forme esențiale, parcursul devenirii materiei vii și intrinseca ei noblețe interioară originară. Puritatea formei trebuia să sugereze, în viziunea Maestrului român, un moment al parcursului: acela în care creația, deschisă spre evoluție, atinge punctul perfecțiunii, care să nu poată fi concepută în afara perfecțiunii exterioare, a formei.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »