22 iulie 2021
La „ARTmania Evenings”, participanții mici și mari se pot implica gratuit într-o serie de activități alternative pregătite pentru a le oferi un mod interesant și interactiv de petrecere a orelor de dinaintea sau dintre concerte. Astfel, pe 23-25 iulie 2021, la Quantic Club, în afara show-urilor Am Fost La Munte Şi Mi-a Plăcut, Dirty Shirt, Implant pentru Refuz, Lucifer – A Rock Opera, RoadkillSoda, Taine şi White Walls, fanii au parte de o atmosferă de festival îmbogățită de:
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Muzică, Teatru, Ştiri
27 august 2019
Gândesc la soarta scriitorilor noștri, ce tristă și sarbădă este pe lângă aceea a scriitorilor din țări străine. Unde-i vremea când vechii trubaduri străbăteau lumea, ducând cuvintele înaripate și sonore din oraș în oraș, din castel în castel? Unde sunt serbările acele fastuoase, în care se dădea lupta pentru frumos, unde mai sunt jutele și turnois-urile de aezi inspirați care veneau să se măsoare în puterea cântecului, unde mai e melancolicul Wolfram să-și suspine, înstrunindu-și harfa, romanța la stea, ori impetuosul Tannhäuser să preamărească voluptatea amorului…
S-a perdut obiceiul serbărilor de mult. În vastele săli goale în care locuiesc baronii ori prinții noștri, nu se obișnuiesc serbări, pe înaltul scărilor de marmoră nu mai stă cel ce ținea în mâna lui ridicată șoimul pe care magnați și seniori se întreceau să-l ieie, ca un semn că-și iau asupră-și toate cheltuielile serbărilor.
Viața noastră e mizeră și cenușie, izvoarele de inspirație nu le putem lua decât din cărți, ochii noștri nu se pot înveseli de fastul serbărilor, în care se răsfățau splendorile aurului și al mătăsurilor. Sufletul trist, în orele lui de melancolie, n-are ce să-și aducă aminte. Veacul nostru practic i-a îmbrăcat pe toți laolaltă cu aceleași haine fără strălucire, serbărilor de gală le-a dat fracul sinistru, zilelor celorlalte, livreaua hainei de muncă.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
1 iunie 2017
Gal Gadot joacă rolul principal în „Wonder Woman”, un film impresionant de acțiune și aventură, regizat de Patty Jenkins, care odată cu premiera sa cinematografică din 2 iunie 2017, devine primul film dedicat în întregime super-eroinei DC.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Video, Ştiri
29 iulie 2015
Autoarea acestui volum este o „recidivistă” într-ale scrisului, având deja publicate trei volume în afara celui pe care-l prezentăm aici, primul apărând în anul 1986, la Editura „Albatros” („Aminteşte-ţi de o primăvară timpurie”). Au urmat „Cugetări” (Craiova, Ed. „Sitech”, 1995) şi romanul istoric „Moştenitorul” (Craiova, Ed. „Sitech”, 2004).
Cele 582 de cugetări şi reflecţii din volumul cu acelaşi titlu sunt grupate în 54 de titluri tematice, ordonate alfabetic: „Adevăr şi minciună”, „Bine şi rău”, „Calităţi şi defecte” etc. Sunt multe cugetările şi reflecţiile doamnei Cozian care mi-au atras atenţia, inclusiv prin faptul că unele dintre ele sunt asemănătoare, cel puţin ca subiect, cu ale mele. Voi da doar câteva exemple, întrucât o exegeză comparativă ar necesita un spaţiu mult prea mare.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Marian Pătraşcu in Aforisme, Cărţi, Impresii despre cărţi
10 octombrie 2012
Institutul Cultural Român din Viena, Societatea Austro-Română (AUSTROM) şi editura vieneză Lit-Verlag dedică în seara de 11 octombrie 2012 o conferinţă personalităţii complexe a lui Lucian Blaga. Conferinţa este prilejuită de apariţia traducerii în limba germană a volumului filosofic „Cunoaşterea luciferică”, editat de Lit-Verlag Viena, şi este susţinută de traducătorul în germană al volumului, Rainer Schubert.
Volumul a apărut cu sprijinul ICR în cadrul Translation and Publication Support Programme. Lansat în anul 2006, programul de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români îşi propune să faciliteze accesul publicului străin la literatura română şi să sprijine prezenţa autorilor români pe piaţa internaţională de carte, prin finanţarea costurilor de traducere (şi editare, atunci când este cazul).
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Ştiri
9 decembrie 2008
Fragmente din capitolul „Satan al lui Milton şi Shakespeare” din lucrarea „Canonul occidental. Cărţile şi Şcoala Epocilor” de Harold Bloom, Grupul Editorial ART, Bucureşti, 2007:
Milton are un loc permanent în canon, deşi astăzi este respins cu cea mai mare hotărâre de critica literară feministă. Într-o discuţie cu John Dryden, el a mărturisit cândva, oarecum pripit, că Spencer [Edmund Spenser] a fost „marele său original”, remarcă pe care am interpretat-o ca pe o apărare împotriva lui Shakespeare. Shakespeare a fost atât sursa anxietăţii poetice a lui Milton, autentice, deşi camuflate, cât şi, în mod paradoxal, a canonicităţii lui. Dintre toţi scriitorii post-shakespearieni, doar Milton, şi nu Goethe, Tolstoi sau Ibsen, a folosit cel mai bine reprezentarea shakespeariană a personajului şi a schimbărilor lui, chiar atunci când voia cu tot dinadinsul să iasă din conul de umbră al lui Shakespeare.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Critică literară, Cărţi