Arhiva pentru decembrie, 2016

 30 decembrie 2016

„Amintire” de George Topîrceanu

Într-o dimineață mai de demult, zării pe moș Toma Gaiță în drum spre pădure, cu pușca ferită sub zeghe de nu i se vedea decât țeava atârnând la spate, ca o coadă.

Eram prin clasa a doua de liceu; venisem numai de vreo săptămână acasă, în vacanța Crăciunului, și aveam și eu o rablă de pușcă, mică și ruginită, cu care speriam sturzii și mierlele de prin măcieșii de la marginea pădurii.

Într-o clipă am fost gata.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 

Decembrie de poveste

Elena Ionescu în studio

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 

C.K. Williams: Poezii despre tinereţe şi bătrâneţe

Poetul C.K. Williams citeşte din operele sale la TED2001. În timp ce colorează scene despre resetimente din copilărie, iubiri din facultate, vecini ciudaţi şi moartea literală a tinereţii, ne aduce aminte despre provocările unice ale vieţii.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 29 decembrie 2016

„Asupra criticii” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre.

Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ai artistului, îl ocărăsc, îl numesc om fără talent, nulitate, așa din senin fără nici o motivare; alții, prieteni, îl ridică în slavă și iarăși fără de motivare. Astfel scriitorul ajunge după unii o nulitate, după alții un maestru, un talent fără pereche. Iar prieteșugul și dușmănia atârnă de niște factori care îndeobște n-au nici o legătură cu literatura, ca de pildă: colaborarea la aceeași revistă, înregimentarea în aceeași gașcă literară, ba de multe ori își vâră coada și politica de partid. Așa că un scriitor care e maestru, talent mare, geniu când face parte din partidul politic al criticului, ajunge nulitate când trece în alt partid.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 

Încălzeşte-mi buzele

Videoclipul cântecului interpretat de Anna Lesko

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 

Casey Gerald: Evanghelia îndoielii

Ce faci când credinţele tale se dovedesc false? Când religia l-a dezamăgit pe Casez Gerald, a căutat să creadă în altceva — în afaceri, în guvern, în filantropie — dar a găsit doar falşi salvatori. În acest discurs, Gerald ne îndeamnă să ne revizium credinţele şi să acceptăm nesiguranţa.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Aceasta este arhiva pentru luna decembrie 2016.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

decembrie 2016
L Ma Mi J V S D
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii